Jan Marsalek, fostul director al Wirecard, acum fugar, despre care se spune că ar lucra pentru FSB-ul rus, a susținut că rețeaua sa a contribuit la demiterea cancelarului austriac Sebastian Kurz în 2021. În mesaje secrete dezvăluite de The Telegraph, Marsalek s-a lăudat că „l-a detronat cu succes” pe Kurz, obținând telefonul unui aliat apropiat care conținea mesaje compromițătoare.
În cazul în care se confirmă veridicitatea acestei informații, se poate descoperi o intervenție directă a Rusiei în guvernarea unei state membre a Uniunii Europene.
Totuși, anchetatorii nu au ratificat în mod independent afirmațiile lui Marsalek.
Citește șiRusia respinge participarea Europei la negocierile de pace pentru Ucraina și amenință trupele străine cu atacuri
Conform analizei efectuate de mai multe agenții de securitate, Kremlinul a încercat de mult timp să provoace dezbinare și să submineze stabilitatea guvernelor din întreaga Europă, menționează The Telegraph.
Marsalek se numără printre cei mai căutați indivizi la nivel global și a devenit fugar în iunie 2020, data în care compania sa, gigantul german din domeniul tehnologiei Wirecard, a intrat în prăbușire, înregistrând un deficit contabil de 1,6 miliarde de lire sterline.
Este activ în serviciile Kremlinului de peste un deceniu.
După ce a dispărut, s-a descoperit că colaborează cu Kremlin de peste un deceniu, iar poliția britanică a susținut că este implicat în activități de spionaj la scară „industrială”.
Se află în căutare pentru comiterea de fraudă și este subiectul unei investigații privind spionajul în mai multe state europene, printre ele Austria, țara sa natală.
Sir Iain Duncan Smith, copreședintele grupului parlamentar interpartinic privind sancțiunile Magnitsky și fost lider al Partidului Conservator, a declarat că ancheta ziarului The Telegraph a evidențiat cât de „obraznică” devine Rusia.
El a menționat:
„Nici măcar nu le pasă dacă oamenii cred că fac asta. Ei consideră că suntem foarte slabi în această privință, că nu putem riposta – așa că au mână liberă.”
Graeme Downie, parlamentar al Partidului Laburist și participant la comisia specială de apărare, a afirmat că rezultatele raportului The Telegraph sunt îngrijorătoare, adăugând:
„În ultimă instanță, obiectivul strategic al lui Putin este de a diviza fundamental democrațiile unele de altele.”
În 2017, a fost numit cancelar, devenind cel mai tânăr conducător la nivel mondial.
În 2017, la doar 31 de ani, Kurz a preluat funcția de cancelar al Austriei, devenind astfel cel mai tânăr lider din lume.
În ciuda acestei evoluții rapide, care l-a adus la aceeași poziție de două ori, cariera lui a fost afectată de acuzații de corupție, printre care se numără și cea că fonduri publice ar fi fost destinate campaniilor politice. Kurz a respins constant aceste acuzații.
Marsalek avea o rețea de spionaj, sub conducerea lui Roussev, care a fost interceptată în Marea Britanie. În urma arestului, autoritățile britanice au confiscat sute de mii de mesaje ce descrieau operațiunile planificate în teritoriul britanic.
O parte din aceste informații a ajuns la autorități, printre ele autoritățile austriece, care analizează dacă spionii lor au transmis date lui Marsalek și, prin urmare, rușilor.
Unul dintre dosarele de investigare a lor, analizat de The Telegraph – membru al Axel Springer Global Reporters Network – conține mesaje trimise de omul pe care autoritățile l-au numit Marsalek, sub pseudonimul „Rupert Ticz”, în data de 22 octombrie 2021.
Marsalek vorbește despre „un tip” care „a lucrat de fapt pentru noi o vreme”, dar spune că „acum este victima unei vânători de vrăjitoare din partea echipei fostului cancelar”.
El continuă spunând că „l-am răsturnat cu succes” pe fostul cancelar „prin confiscarea telefonului mobil” al bărbatului „care gestionează finanțarea secretă a campaniei lor”.
Marsalek a trimis ulterior un link către un articol ce tratează acuzațiile de corupție aduse lui Kurz și despre telefonul confiscat de la Thomas Schmid, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai liderului și fost înalt funcționar în cadrul Ministerului Finanțelor din Austria.
Telefonul Schmid a fost confiscat noiembrie 2019. Înregistrările extinse extrase de pe dispozitiv s-au transformat ulterior în probe semnificative pentru numeroase anchete de corupție.
Au fost efectuate percheziții care s-au concentrat asupra guvernului lui Kurz și asupra partidului său politic, OVP.
octombrie 2021, procurorii au efectuat percheziții ce s-au concentrat asupra guvernului lui Kurz și asupra partidului său, ÖVP, în contextul acuzațiilor de exploatare abuzivă a fondurilor publice pentru realizarea sondajelor de opinie și pentru obținerea unei acoperiri media politice favorabile.
Presiunea exercitată de anchetă l-a determinat pe Kurz să-și anunțe demisia din funcția de cancelar pe 9 octombrie 2021. După două săptămâni, Marsalek i-a scris lui Roussev că era „o poveste destul de complicată”.
Ulterior în conversație, el s-a referit din nou la consecințele politice ale informațiilor recuperate de pe telefon, spunând: „Iar restul conversațiilor l-au «ucis» pe cancelar.”
Documentele nu includ probe independente care să ateste că Marsalek a coordonat în mod real confiscarea telefonului.
Investigațiile amănunțite au relevat conexiunile lui Marsalek cu fostul serviciu de informații interne din Austria, denumit BVT, iar un număr de spioni de rang înalt și ofițeri de poliție sunt acuzați că au furnizat informații destinate statului rus.
Mesajele trimise între Marsalek și Roussev se regăsesc în dosarele poliției austriece, care investighează „sprijinul acordat unui serviciu de informații străin – amestec în politica austriacă”.
Documentele indică, de asemenea, posibile infracțiuni aferente alegerilor, încălcări ale îndatoririlor oficiale și acte de corupție.
O evaluare a mesajelor redactată de anchetatori menționează că „Marsalek a afirmat fără echivoc că «ei» l-au «răsturnat» pe cancelar într-o operațiune reușită”.
Raportul continuă: „Marsalek i-a mărturisit astfel lui Roussev că a fost implicat în confiscarea acestui telefon mobil.”
Prin urmare, anchetatorii au considerat că discuția reprezenta o admitere din partea lui Marsalek a participării sale la confiscarea unui telefon, fapt ce a contribuit la căderea cancelarului.
Aceeași evaluare a menționat că rămâne necunoscut dacă referirea lui Marsalek la „tipul” care a lucrat „pentru noi” se referea la Wirecard sau la un serviciu de informații rus.
Documentul precizează:
„Ancheta privind această chestiune este încă în curs.”
Kurz, surprins de posibilitatea ca Rusia să fie implicată.
Fostul prim-ministru Kurz a decis să nu răspundă la mesajele primite și să nu ofere comentariu la evaluarea anchetatorilor.
Surse apropiate fostului cancelar au afirmat că el a considerat mereu că reproșurile adresate lui erau de natură politică și că a fost surprins să descopere că acestea ar putea fi legate de Rusia.
În momentul în care au fost expediate mesajele, Marsalek trăia în Moscova și își desfășura în principal activitățile pentru FSB, Serviciul Federal de Securitate al lui Vladimir Putin, potrivit declarațiilor procurorilor britanici.
Se pare că comunicările au fost extrase din telefoanele mobile și aparatele confiscate de Poliția Metropolitană din pensiunea din Great Yarmouth, locul în care Roussev trăia la momentul arestării sale din februarie 2023.
El a făcut parte din grupul de bulgari interceptați în Marea Britanie, sub acuzația de a fi implicat în activități de spionaj pentru Rusia. Ulterior, aceștia au fost găsiți vinovați, iar Roussev
Grupul a coordonat operațiuni de monitorizare asupra adversarilor Kremlinului și a jurnaliștilor care investighează, discutând simultan despre răpiri și despre planificarea campaniilor de dezinformare.
Rețeaua dispunea, de asemenea, de acces la informații sensibile ale guvernului austriac. În luna mai a anului precedent,
În anul 2017, aparatele mobile au suferit deteriorări ca urmare a unui incident de canotaj și au fost transferate către un specialist în criminalistică pentru a recupera informațiile.
Potrivit dosarelor anchetei austriece, documentele au ajuns ulterior la persoane legate de Marsalek. Roussev a coordonat preluarea acestor documente în Viena și a facilitat transportul lor către Rusia prin Istanbul în anul 2022.
Aceste telefoane se diferențiau de aparatul lui Schmid, care fusese luat de autoritățile austriece în noiembrie 2019. Între cele două cazuri nu a fost găsită niciună conexiune.
Menționarea unui telefon preluat de autorități constituie una dintre cele mai semnificative dovezi din investigațiile privind corupția politică din Austria în ultimii ani.
Schmid ocupase un post de rang înalt în cadrul Ministerului Finanțelor și colabora îndeaproape cu Kurz. În continuare, a preluat conducerea holdingului de stat ÖBAG.
Pe 12 noiembrie 2019, anchetatorii austrieci au confiscat telefonul mobil al subiectului, iar poliția a reușit să recupereze o cantitate semnificativă de comunicări, incluzând mesaje care fusese șterse anterior.
Aceste mesaje s-au transformat ulterior într-o componentă esențială a mai multor investigări de corupție ce se referă la numirile politice, la campaniile publicitare guvernamentale și la acuzațiile privind utilizarea fondurilor publice în scopuri politice de partid.
6 octombrie 2021, procurorii austrieci au realizat operațiuni de percheziție la cancelleria federală, la Ministerul Finanțelor și la sediul partidului ÖVP condus de Kurz.
Intervențiile de percheziție au constituit o etapă a unei investigații care a pus sub semnul întrebării faptul că fondurile provenite de la contribuabili ar fi fost canalizate pentru finanțarea sondajelor și a reportajelor cu conotație politică favorabilă, fapt care a condus la demisia lui Kurz.
Mesajul lui Marsalek către Roussev a fost scris după 13 zile, la aproape doi ani de la confiscarea inițială a telefonului lui Schmid.
În acel moment, aspectele cazului – printre ele detalii privind mii de poze intime stocate pe telefonul lui Schmid, subiect despre care Marsalek a făcut o glumă – erau deja prezente în mass-media locală.
Spionul rusesc din Viena
Marsalek a rămas de ani de zile în afara perimetrului acțiunii autorităților europene, iar ziarul The Telegraph nu a reușit să îl contacteze pentru a obține un comentariu.
Robert Clark, cercetător din cadrul Yorktown Institute, un think tank din Washington dedicat securității naționale, a afirmat:
„Este cel mai prost păstrat secret din Europa faptul că marea parte din personalul diplomatic rus de la Viena – unul dintre cele mai numeroase din Europa, cu peste 500 de angajați – este format din agenți sub acoperire ai agențiilor de informații ruse, inclusiv SVR și GRU.”
Problema este intensificată de neutralitatea constituțională a Austriei de multă durată și de cadrul legal, care au creat un mediu favorabil spionajului rus.
Austria a exilat mai mulți diplomați ruși, cel mai semnificativ dintre aceștia fiind în luna precedentă, iar Viena continuă să fie un punct central pentru influența și operațiunile rusești. Este de așteptat ca serviciile de informații ruse să exploateze această atmosferă relativ sigură în încercarea de a-i răstoarni pe liderii de stat.
Clarke a adăugat: „Ceea ce este și mai îngrijorător acum, comparativ chiar și cu anul 2021 și cu perioada dinaintea războiului din Ucraina, din timpul guvernului lui Kurz, este disponibilitatea tot mai mare a Rusiei de a folosi mijloace mai belicoase de spionaj, coerciune și sabotaj, pentru a semăna diviziune în Europa, în rândul guvernelor și instituțiilor sale, slăbind în cele din urmă mecanismele de răspuns colectiv pe care continentul se bazează pentru a face față ostilității rusești.
„Kremlinul va deveni probabil și mai belicos, nu mai puțin, în ciuda unor dezvăluiri compromițătoare precum acestea.”
Ed Arnold, cercetător asociat senior la Royal United Services Institute, a afirmat:
„Serviciilor secrete ruse le place să provoace haos, dezordine și perturbări. Dar chiar dacă nu le provoacă ele însele, sunt mai mult decât fericite să le exploateze și să agraveze dezacordurile sau fisurile politice.”
Austria, de mult timp a constituat
„focar de spionaj”
.
El a susținut că Austria a servit de mult timp ca
„focar de spionaj”
, menționând că Rusia o vede probabil ca o
„țintă ușoară”
pentru activitățile sale ostile.
Arnold a spus că Marsalek ar putea „să-și depășească limitele” subliniindu-și rolul în căderea domnului Kurz, adăugând: „Dacă vrei să-ți faci un nume în această lume ca un fel de intermediar, ai nevoie de recunoaștere.”
Ministerului Federal al Internelor din Austria a emis o declarație în care a menționat că nu pot oferi comentarii asupra anchetelor active legate de rețeaua lui Marsalek.
El a afirmat în cadrul unui interviu acordat publicației The Telegraph că
serviciul austriac de informații criminale nu furnizează informații și nu comentează anchetele sau procedurile în curs, și nici nu dezvăluie informații referitoare la persoane specifice
COMENTARII / 0