Cercetările asupra hormonilor care reglează apetitul sunt favoritele observatorilor pentru premiul Nobel dedicat medicinei, care dă luni startul sezonului nobelurilor din acest an, relatează AFP. Câştigătorii celor şase premii Nobel – pentru medicină, fizică, chimie, literatură, pace şi economie – vor fi anunţaţi în perioada 5-12 octombrie.
Începând de luni, la 12:30 (ora României), premiul de Medicină va marca debutul, iar analiștii au menționat pentru AFP că cercetările care au condus la dezvoltarea pastilelor de slăbit, cum ar fi Ozempic și Mounjaro, ar putea fi premiate, conform Agerpres.
Microflora intestinală poate fi subiectul unor studii, iar identificarea hormonilor ce controlează senzația de sațietate și foame este una dintre posibilele descoperiri. În plus, cercetările privind hormonul eliberat de intestin postprandial, care indică sațietatea, se concentrează pe peptida de tip glucagon 1 (GLP-1), imitată de medicamente precum Ozempic.
Citește și„Mirosul te sufocă”. Țara care găzuiește summitul ONU pentru climă are gropi de gunoi care produc mega-scurgeri de metan
„Este probabil ca un premiu Nobel să recunoască una sau alta dintre aceste cercetări”, a spus David Pendlebury, coordonator la Clarivate, o firmă specializată în analiză de date care anticipează candidații la premiul Nobel pe baza numărului de citări ale publicațiilor lor.
„Aş plasa GLP-1 în fruntea listei, strict din cauza impactului său clinic uriaș la nivel global.”
În acest domeniu, numeroși cercetători au realizat contribuții semnificative, însă trei figuri apar constant: endocrinologul canadian Daniel Drucker, medicul danez Jens Juul Holst și chimista americană născută în ex-Iugoslavie Svetlana Mojsov.
Dacă Comitetul Nobel ar alege o altă direcție, cercetările despre celulele stem ar putea fi premiate, acestea fiind axate pe modul în care pielea se regenerează și se vindecă.
Biologul celular american Elaine Fuchs şi colega sa britanică Fiona Watt sunt considerate pioniere în acest domeniu, potrivit jurnalistei specializate în ştiinţă la radioul public suedez SR Annika Astman. Cercetările lor „au schimbat fundamental modul în care înţelegem reînnoirea şi menţinerea sănătăţii ţesuturilor”, a subliniat ea.
Distincția ar putea fi atribuită, de asemenea, unei noi metode de imagistică, tomografia în coerenţă optică, neinvazivă.
Un alt domeniu care ar putea capta interesul comitetului de medicină este reprezentat de receptorii de adeziune ai sistemului imunitar, descoperiți de imunologul american Timothy Springer. Acești receptori, asemănători cu „gheare moleculare”, se află pe suprafața celulelor imunitare și facilitează legarea acestora la vasele sanguine, infiltrarea în țesuturi și localizarea focarelor infecțioase.
Receptorii menționați joacă un rol crucial în ghidarea răspunsului imun al corpului și sunt vizați în studiile de dezvoltare a terapiilor pentru diverse afecțiuni inflamatorii și autoimune.
Totuși, premiul ar putea să onoreze, de asemenea, studiile despre cancerul de sân sau ADN, care sunt cruciale în combaterea coronavirusului.
Premiul Nobel pentru fizică va fi atribuit marţi, imediat după premiul pentru medicină, și miercuri va reveni premiul pentru chimie.
Joi, se va anunța câștigătorul premiului de literatură. Academia Suedeză ar putea, după ce anul precedent a acordat premiul maghiarului Laszlo Krasznahorkai, să recunoască o autoră, posibil originară din America Latină. Potrivit criticului literar Lina Kalmteg, Samanta Schweblin, argentiniană de 48 de ani, ar putea fi printre potențiale laureate.
Printre alți candidați menționați frecvent în speculații se găsesc: scriitoarea americană de pe insula Antigua, Jamaica Kincaid; autorul chinez Can Xue; doi scriitori australieni, Gerald Murnane și Alexis Wright; scriitorul american Thomas Pynchon; și scriitoarea mexicană Cristina Rivera Garza.
Cel mai aşteptat este, fără îndoială, Premiul Nobel pentru Pace, anunţat vineri la Oslo. Anul acesta, juriul ar putea alege un laureat care să beneficieze de consens, după controversa stârnită de laureata din 2025, lidera opoziţiei venezuelene Maria Corina Machado, care i-a oferit medalia preşedintelui american Donald Trump, cel care a dus o campanie intensă, dar în zadar, pentru a obţine acest premiu, notează AFP.
„Întotdeauna există mult lobby, ba chiar încercări de a exercita presiuni”
Kristian Berg Harpviken, secretarul Comitetului Nobel, a declarat pentru AFP.
„Suntem foarte obişnuiţi cu asta”
a spus și el.
Printre competitori posibili se contă un premiu colectiv atribuit organizației Save the Children (Salvaţi Copiii) și lui Mykola Kouleba, un susținător ucrainean al drepturilor copiilor care luptă pentru restituirea copiilor prelevati ilegal în Rusia din zonele ocupate ale Ucrainei.
În text se menționează și Emergency Response Rooms (ERR) din Sudan, o rețea extinsă de voluntari care sprijină comunitățile confruntate simultan cu războiul și foamea, precum și Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), după ce anul 2025 a reprezentat cea mai sangvină perioadă în istoria acestei profesii.
Premiul Nobel pentru Economie va marca finalul sezonului premiilor Nobel, în data de 12 octombrie.
COMENTARII / 0