70% și 2030 sunt cifrele cheie: conform unui studiu publicat marţi, Reuters anunță că producția mondială de biocombustibili ar putea să crească cu aproape 70% până în 2030, comparativ cu nivelul din 2025. Această evoluție se dă în circumstanțe în care marii producători intensifică cerințele de amestecare a biocombustibililor cu carburanţii convenţionali, ca răspuns la criza energetică cauzată de războiul din Iran.
Studiul a fost conceput de think tank-ul londonez Chatham House și de organizația de certificare Forest Stewardship Council (FSC).
Biocombustibilii, inclusiv etanolul, pot fi obținuți din numeroase materii prime organice, însă în practică se produc în principal din culturi agricole destinate alimentației umane sau animale. Aceștia se combină cu benzină sau motorină și devin mai competitivi când prețurile combustibililor fosili cresc.
Citește șiGuvernul britanic alocă 17 milioane de lire pentru reparații la Cernobîl
În urma izbucnirii conflictului din Iran, prețul pe baril de petrol a urcat cu aproape 40%, iar prețurile pentru zahăr și porumb au crescut cu aproximativ 20%.
Brazilia, China, India, Indonezia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană, au propus sau au adoptat cote mai mari de biocombustibili în carburanţi după declanşarea conflictului.
Este posibil să fie necesară o suprafață suplimentară de dimensiuni comparabile cu Germania.
Autorii studiului avertizează că creșterea rapidă a cererii ar putea genera consecințe majore asupra securității alimentare, utilizării terenurilor și defrișărilor.
În cazul în care toate măsurile propuse sunt puse în aplicare integral, suprafața necesară pentru producerea materiilor prime destinate biocombustibililor ar putea crește cu peste dublu până în 2030, comparativ cu 2023.
Se estimează că ar fi nevoie de încă 36 de milioane de hectare de teren, o suprafață care se apropie de dimensiunea Germaniei.
“Prin prioritizarea securităţii energetice pe termen scurt, unele măsuri ar putea avea drept consecinţă o creştere a insecurităţii alimentare pe termen mediu, iar orice şoc suplimentar, precum fenomenele meteorologice extreme, ar putea afecta sever preţurile alimentelor”.
Autorii aduc un avertisment.
Aceştia atrag atenţia şi asupra vitezei cu care sunt majorate cerinţele privind utilizarea biocombustibililor, deoarece cererea pentru materiile prime ar putea creşte mai repede decât pot fi implementate măsurile de protecţie a mediului, sistemele de certificare şi mecanismele de control al utilizării terenurilor.
Biocombustibilii de prima generație reprezintă principalul pericol
Studiul diferențiază biocombustibilii primă generație, care provin din culturi precum porumbul și trestia de zahăr, de cei a doua generație, obținuți din reziduuri organice și deșeuri, cum ar fi uleiul alimentar uzat.
Conform autorilor, cultivarea materiilor prime destinate biocombustibililor de primă generație produce consecințe nefavorabile asupra degradării solului, securității alimentare și consumului de apă.
În schimb, plantarea de materii prime pe suprafețe degradate sau în intervalul dintre sezoanele agricole poate ajuta la diminuarea deteriorării și chiar la regenerarea solului, însă această situație nu este tipică pentru biocombustibililor convenţionali.
COMENTARII / 0