Nemulțumirile exprimate în liceele din Franța s-au evoluat într-o serie de proteste de o surprinzătoare amploare, având loc cu doar șapte luni înainte de alegerile prezidențiale.
Guvernul se confruntă cu un buget de austeritate nepopulare, cu o datorie în creștere și cu presiuni pe piața obligațiunilor, și încearcă să evite ca situația să scape de sub control. În plus, se îngrijorează că prețurile ridicate ale combustibililor și creșterea costului vieții ar putea determina și alte grupuri ale populației să se alăture protestelor, generând un blocaj la nivel național.
Elevii au exprimat de mult timp nemulțumiri privind condițiile din sistemul educațional, menționând că un număr excesiv de cursuri sunt anulate din cauza lipsei profesorilor suplinitori, în timp ce clădirile școlare sunt considerate în stare de degradare avansată. În cartierele defavorizate, tinerii susțin că sunt tratați ca cetățeni de a doua clasă și că problemele lor nu primesc atenția necesară, potrivit AFP.
Citește șiMâncarea s-a „gătit” la 50 de grade în congelatoarele supermarketurilor. Cum au provocat hackerii o catastrofală risipă alimentară în Franța
Revendicările variază însă de la o școală la alta, unele mobilizări fiind generate și de solicitări legate de mesele școlare, asistență medicală sau chiar de modificarea regulamentelor interne.
Semnul inițial al protestelor a luat naștere pe 18 septembrie, când s-au încercat blocaje în mai multe licee. Ulterior, mișcarea s-a organizat în jurul Liceului Saint-Exupéry din Créteil (Val-de-Marne), pornind de la 21 septembrie, și a evoluat treptat spre întregul Île-de-France, pentru a ajunge la nivel național. În același timp, acțiunile au trascând granițele și au ajuns în Belgia.
Elevii au primit sprijin din partea studenților și a părinților. Din motive evidente, unii politicieni de opoziție li s-au alăturat, mai ales cei din partidul radical de stânga Franța nesupusă. Acțiunile protestatarilor constau în adunări în fața liceelor, blocaje, marșuri și demonstrații. Unele demonstrații au degenerat în violențe, soldate până acum cu 320 de răniți, dintre care 172 de elevi, și 6.547 de rețineri.
Actul IV al protestelor s-a desfășurat joi, însă la o intensitate mai redusă față de cea de marți, cu peste 260.000 de participanți în străzi în întreaga Franța.
În Paris, un număr de câteva mii de protestatari s-au adunat în Piața Bastiliei, după ce au avut loc mai multe marșuri organizate simultan.
Mesaje precum „Generația Z furioasă” sau „35°C în sălile de clasă, dar problema sunt telefoanele mobile” puteau fi citite pe bannere afișate de protestatari.
În zorii zilei, în apropierea campusului Universității Assas, un grup de protestatari a aruncat cartofi către forțele antirevoltă, care a reacționat prin eliberarea gaze lacrimogene.
La Lille, unde 3.200 de persoane au manifestat, potrivit prefecturii, Manon, în vârstă de 45 de ani, a însoțit-o pe fiica sa de 15 ani, Lola: „Luptăm”. „Împreună, avem aceleași revendicări”, explică această mamă într-un interviu acordat pentru AFP.
În Brest, Lucine, o elevă de 16 ani, înscrisă la primul an al Liceului Harteloire, afirmă că „este foarte obosită”.
„Încercăm să ne dăm seama cum să continuăm (protestele – n.r.) Este un fel de joc între guvern și noi, o chestiune de cine va ceda primul”
spune ea.
În apropiere, Samuel, elev în ultimul an la același liceu, consideră că „discuțiile interne (anunțate de premierul Sebastien Lecornu – n.r.) amintesc foarte mult de mișcarea Vestelor Galbene”. „Stim cum s-a terminat aceasta, sau mai degrabă cum nu s-a terminat”, adaugă el.
În seara de miercuri, Sebastien Lecornu s-a adresat națiunii din Palatul Matignon, însă nu a prezentat nicio măsură concretă pentru liceeni. El a amânat „primele decizii” până la sfârșitul lunii octombrie.
În aceste circumstanțe, grupul intersindical al elevilor și studenților a solicitat organizarea unei zi suplimentare de mobilizare, programată pentru marți, 13 octombrie.
„Atât timp cât nu vom avea 10 miliarde de euro pe masă, vom continua să ne mobilizăm”, a declarat Sabrine Kharbach, purtătoare de cuvânt a Uniunii Studențești. „Îi îndemn pe toți să se alăture mobilizărilor și demonstrațiilor și mai masive care vor începe marți în toată țara”, a adăugat ea.
Cu doar câteva minute înainte ca Edouard Geffray, ministrul educației, și Philippe Baptiste, ministrul învățământului superior și cercetării, să se întâlnească cu cele trei asociații principale ale liceenilor, apelul a fost depus.
În dimineața zilei de joi, în timpul unei vizite la un liceu din Reims, Edouard Geffray a promis că va prezenta un plan de urgență în
„câteva ore sau câteva zile”
.
„Nu vrem cuvinte, vrem acțiuni. Ne vom mobiliza până când vor exista progrese reale”
, a declarat eleva Camille, având 17 ani, în Nantes.
Cerere exprimate se regăsesc într-o cantitate considerabilă și, uneori, diferă în funcție de locul și/sau persoanele implicate; însă cele mai frecvente sunt:
măsurile de majorare a fondurilor destinate educației.
Se va efectua înlocuirea cadrelor didactice absente și se va suplimenta numărul de posturi.
Se prevede recrutarea de personal suplimentar, în special pentru roluri de sprijin.
– scăderea cantității de elevi din sălile de clasă;
Se planifică modernizarea clădirilor școlare.
– îmbunătățirea condițiilor de predare;
Reforme exhaustive ale sistemului de învățământ;
– Încetarea procedurii de admitere Parcoursup, percepută ca fiind o sursă de stres;
Se planifică introducerea a 150.000, chiar 250.000 de locuri suplimentare în învățământul superior.
Încheierea restricției telefoanelor mobile în instituțiile de învățământ, care a intrat în vigoare la începutul anului școlar 2026 etc.
Édouard Geffray a spus în ziua de miercuri, în fața camerei parlamentare, că douăzeci și patru de licee au fost deteriorate din cauza incendiilor sau a vandalismului, iar treizeci de mii de elevi nu vor avea posibilitatea de a participa la cursuri în persoană până când școlile se redeschid. El a calculat că costurile de reparație ar putea varia între 20 și 30 de milioane de euro.
Marine Le Pen, preferată de președinția Franței, a susținut că persoanele care au deteriorat școlile trebuie să suporte costurile reparațiilor, iar contribuabilii să nu fie afectați. Guvernul condus de Lecornu a adoptat o poziție analogă și a depus în Parlament un proiect de lege care urmărește instaurarea unui astfel de mecanism.
COMENTARII / 0