Publicitatea, un factor cheie în criza climatică: cum stimulează consumul și frânează schimbarea

În mod frecvent trecută cu vederea, industria de publicitate are o contribuție semnificativă la accentuarea crizei climatice, prin intermediul modului în care afectează comportamentul de consum, configurează opiniile publice și chiar împiedică implementarea unor reglementări de protejare a mediului, potrivit unei investigații efectuate de Daria Teodora Hau, expertă în strategii climatice, absolventă a Vrije Universiteit Amsterdam.

Schimbările climatice sunt frecvent asociate cu sectoare economice precum cel energetic sau transporturi, însă impactul industriei publicitare asupra crizei climatice este adesea trecut cu vederea. În realitate, această industrie mecanisme mai puțin transparente utilizează pentru a perpetua dependența de combustibili fosili. Astfel de tactici includ campanii de modelare a opiniei publice și acțiuni strategice menite să împiedice sau să amâne adoptarea legislației climatice.

În ultimele trei decenii, giganții industriei petroliere au investit peste 3,6 miliarde de dolari în strategii de promovare a imaginii lor publice, mai ales atunci când erau supuși presiunii unor crize de reputație sau se temeau de posibilitatea impunerii unor reguli climatice mai stricte. Aceste eforturi de imagine au fost adesea legate de diseminarea de informații false, fenomen care a luat amploare odată cu facilitățile oferite de platformele online, unde știrile neverificate se propagă mai rapid decât cele confirmate.

Citește șiAcademia de Științe din Kiev, lovită de drone rusești. Supraviețuitorii au sărit pe geamurile clădirii în flăcări

Un alt factor care intervine în această dinamică este reattribuirea responsabilităților către consumatori. Ideea de „urme de carbon individuale” a luat avânt în deceniul 2000 și a schimbat focusul discuției de la companiile majore care poluează către acțiunile personale.
În acest context, autoarea consideră că „urmele de carbon ar trebui să servească drept metodă de evaluare și nu ca mijloc de a induce sentimente de vinovăție la nivel individual”.
Ea subliniază, de asemenea, că efectele pozitive ale schimbărilor la nivel individual sunt considerabil limitate în absența unor politici publice coerente și ferme.

Rezultatele unui studiu realizat de World Resources Institute relevă că trei modificări cheie la nivel individual, și anume abandonarea automobilului și a călătoriilor cu avionul, îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor și adoptarea unei alimentații vegetale, pot contribui în realitate la reducerea emisiilor cu aproximativ o zecime din potențialul total.
În mod surprinzător, diferența substanțială necesară pentru reducerea emisiilor este generată de măsuri la nivel sistemic, implementate atât de către guverne, cât și de sectorul privat, printre care se numără dezvoltarea infrastructurii de transport public și a sistemelor energetice.

Conform unor analize recente, strategiile de combatere a schimbărilor climatice ar trebui să se concentreze mai puternic asupra grupurilor demografice afectate în mod disproporționat. Schimbarea comportamentului celor mai mari consumatori de resurse devine o prioritate, deoarece cei mai bogați 10% dintre consumatori sunt responsabili pentru cele mai mari emisii și au o influență considerabilă asupra opiniei publice. Potrivit raportului citat de Oxfam, aceste persoane ar trebui să fie în centrul atenției eforturilor de modificare a comportamentului.

Repartiția emisiilor de CO₂ la nivel global este inegală, după cum arată graficul, cei mai bogați 10% ai populației fiind responsabili pentru aproape jumătate din totalul emisiilor.
În contrast, cei mai săraci 50% ai populației contribuie doar cu 8% din emisii.

Clasa de mijloc

, care reprezintă 40% din populație, produce aproximativ 44% din emisii.
Aceste date provin de la Oxfam și au fost preluate de infoclima.ro.

Rezultatele unui studiu scot în evidență faptul că sectorul publicității are un rol activ în generarea cererii, mai ales în cazul categoriilor de populație cu venituri superioare, care sunt responsabile pentru cea mai mare parte din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Industria publicitară nu se limitează la a satisface cererea existentă, ci lucrează activ pentru a o crea și a o întreține prin strategii de marketing ingenioase.

• Un exemplu concret al acestei strategii îl constituie campania de marketing desfășurată de Audi pe piața din Marea Britanie, care a primit recunoașteri pentru eficacitatea sa.
• Obiectivul principal al acestei campanii a fost creșterea cererii pentru vehicule premium, rezultatul fiind o creștere rapidă a vânzărilor.

„Construirea dorințelor și aspirațiilor”

reprezintă o abordare cheie în crearea cererii, strategie folosită de campaniile publicitare pentru a promova produsele și a influența comportamentele de consum. Această abordare subliniază rolul activ al publicității în modelarea cererii și contribuția sa la problemele climatice.

În afară de efectele directe asupra mediului, raportul respectiv prezintă și noțiunea de emisii induse indirect prin activitățile de publicitate, care decurg din sporirea cererii de produse și servicii. Un exemplu elocvent este oferit de strategia de marketing a companiei Audi, care a înregistrat emisiuni de peste 5 milioane de tone de CO₂ ca rezultat al creșterii vânzărilor, o cantitate comparabilă cu emisiile produse anual de o țară întreagă sau cu energia electrică generată de o centrală pe cărbune pe parcursul unui an întreg.

Informațiile prezentate în acest articol își au originea în Industria invizibilă care alimentează criza climatică: rolul publicității, sursă care a furnizat datele necesare pentru realizarea acestui material.