Liderul Kremlinului, Vladimir Putin, afirmă că Ucraina solicită instaurarea unui armistițiu aerian din cauza vulnerabilității sale în fața noii generații de drone rusești, pentru care armata ucraineană încă nu dispune de o contramăsură eficientă.
De fapt, noua serie de drone cu propulsie cu reacție produse de Rusia prezintă un risc ridicat, însă nu dispun de principalul avantaj al aparatelor fără pilot anterioare, și anume costurile reduse de fabricare. Între timp, crearea unor soluții de apărare împotriva acestor drone de viteză mare va necesita investiții considerabile din partea Ucrainei, potrivit publicației ruse în exil Meduza.
Liderul autocrat de la Kremlin a afirmat, în cadrul Forumului Cultural Internațional de la Sankt Petersburg, că Ucraina cere în mod insistent încetarea reciprocă a atacurilor aeriene asupra infrastructurii energetice, din cauza „dificultăților” întâmpinate în contracararea noilor drone rusești cu reacție. Vladimir Putin a ținut să repete că aceste arme, pe care le-a numit „Geran-uri moderne”, nu pot fi interceptate de sistemele actuale de apărare ale Ucrainei.
Citește șiEstonia a acuzat spionajul rusesc de incendiul unei fabrici de armament
Prin „Geran-uri moderne”, Putin se referă în mod clar la o generație complet nouă de drone, care sunt descrise ca fiind niște „mici rachete”. Aceste aeronave fără pilot cu reacție sunt într-adevăr aproape invulnerabile la sistemul de apărare multistrat dezvoltat de Ucraina împotriva dronelor mai vechi. Rusia a trecut imediat la producția în masă a noilor drone tocmai din cauza faptului că cele vechi nu mai erau eficiente.
Adoptarea motoarelor cu reacție a conferit, fără îndoială, un mic avantaj Rusiei în conflictul cu dronile din Ucraina. Totuși, această nouă soluție prezintă și propriile restricții, fiind considerabil mai costisitoare.
Totuși, afirmația că Ucraina îi lipsă un „antidot” este incorectă, contrar declarației categorice ale lui Putin. În același timp, Ucraina a demarat testarea dronelor interceptoare cu reacție, menite să facă față noilor amenințări, dar cheltuielile ridicate restrâng posibilitatea de a le implementa pe scară rapidă.
În faza inițială, Rusia a utiliz
În răspuns, Rusia a început să producă drone cu reacție, cum ar fi Geran-3, Geran-4, Geran-5, racheta S8000 „Banderol” și racheta Dan-T, echipate cu motoare turboreactoare chinezești, care le oferă viteze și raze de acțiune superioare. Aceste noi aparate sunt mai greu de interceptat de sistemele ucrainene actuale și pot lovi ținte la distanțe îndepărtate, inclusiv puncte de trecere a frontierei cu Polonia. În plus, pot încălca cu mai puțină dificultate spațiul aerian al Republicii Moldova sau al României.
Obiectivul central constă în intensificarea competiției tehnologice între Rusia și Ucraina, având efecte directe asupra bugetelor militare ale celor două state. Fabricarea și aplicarea extensivă a dronelor cu reacție, împreună cu măsurile de contracarare, solicită fonduri semnificative, generând presiune asupra resurselor financiare ale națiunilor implicate. Mai mult, această rivalitate tehnologică modelează tacticile de apărare și atac, precum și cererile de ajutor din partea partenerilor occidentali.
Noua serie de drone rusești cu reacție, inclusiv modelul Geran-5, are un preț de peste 100.000 de dolari fiecare, depășind cu peste dublu costul modelelor anterioare, însă rămâne mai accesibilă decât rachetele de croazieră convenționale. Fabricarea acestora presupune achiziția de motoare turboreactoare chinezești, care sunt mult mai costisitoare decât motoarele cu piston.
Ucraina trebuie să suporte cheltuieli suplimentare în ordine de sute de milioane sau chiar miliarde de dolari pe an pentru a dezvolta și a adopta noi sisteme de interceptare cu reacție, deoarece este necesar să folosească mai multe unități de interceptare pentru fiecare țintă și să actualizeze sistemele de apărare deja existente.
În 2026, deficitul militar al bugetului Ucrainei a atins 27 de miliarde de dolari, iar cheltuielile planificate pentru 2027 se ridică la 175 de miliarde de dolari. Bugetul actual acoperă doar 100 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că aceste sume reprezintă aproape 78% din PIB-ul țării. Guvernul Kievului intenționează să acopere diferența prin sprijin extern și economii interne.
În prima jumătate a anului 2026, Rusia a crescut cheltuielile militare cu 30%, ajungând la 9,4% din PIB, echivalentul a aproximativ 250 de miliarde de dolari pe an. Pentru a asigura finanțarea bugetului stabilit pentru 2027, autoritățile ruse intenționează să impună majorări de impozite și să reducă cheltuielile în domenii nemilitare.
Meduza subliniază că această cursă tehnologică nu a produs deocamdată o schimbare semnificativă a echilibrului de forțe pe câmpul de luptă, ci a dus în schimb la o epuizare financiară reciprocă a Rusiei și a Ucrainei. Ambele țări sunt nevoite să investească masiv în dezvoltarea și producția de noi arme și sisteme de apărare, ceea ce amplifică presiunile asupra bugetelor naționale și dependența de sprijin extern, în special în cazul Ucrainei.
COMENTARII / 0