Putin eșuează, mobilizare de masă: un nou front la Kaliningrad
În ciuda ploii de rachete rusești asupra Ucrainei, războiul de uzură îl obligă pe Vladimir Putin să se confrunte cu o alegere pe care a...
În ciuda ploii de rachete rusești asupra Ucrainei, războiul de uzură îl obligă pe Vladimir Putin să se confrunte cu o alegere pe care a încercat să o evite: să le ceară rușilor un sacrificiu uman mult mai vizibil.
- Nu mai este suficientă mobilizarea economiei, transformarea fabricilor și creșterea producției de rachete și drone. Ar putea fi necesară mobilizarea din nou a societății, prin recrutări în masă.
- Iar una dintre aceste mobilizări deschide un scenariu alarmant: pentru a-și ascunde propriile eșecuri, Putin ar putea deschide un nou front la Kaliningrad, o exclavă strategică între Polonia și țările baltice.
- Este un scenariu extrem, dar NATO este obligată să-l ia în considerare: pentru că militarii ruși o fac – scrie marți cotidianul italian Corriere della Sera, citat de Rador Radio România.
Kaliningrad necesită o analiză mai largă a bilanțului conflictului, a impasului în care se
Putin își menține aspirația de a domina întregul Donbas, însă avansurile pe front continuă să fie lente și costisitoare. Institutul Internațional pentru Studii Strategice subliniază că acest conflict a reînviat o componentă pe care evoluția tehnologică părea să o fi diminuat: războiul de masă. Artileria, dronele, rachetele și bombele planoare joacă un rol decisiv, dar pentru a cuceri și a menține controlul teritoriilor este încă necesară o forță mare de soldați. Concepția că războaiele s-ar fi limitat la o fază „doar” tehnologică rămâne o iluzie.
Citește șiAeroportul din capitala Arabiei Saudite atacat de Houthi, zeci rănite
Până în prezent, Putin a încercat să abordeze această problemă, evitând o a doua mobilizare generală. În urma evenimentului din septembrie 2022, Kremlinul a ales o strategie constantă, dar mai subtilă: salarii substanțiale, bonusuri tot mai generoase, presiune exercitată de administrațiile locale, recrutare din cele mai sărace zone, din închisori și chiar din străinătate. Se documentează chiar recrutarea de cetățeni africani, în special mercenari din Africa de Sud, alături de nord-coreenii furnizați de Kim Jong Un.
Recruții ruși au primit binecuvântarea unui preot înainte ca aceștia să fie trimisi în armata rusă. Foto: Peter Kovalev/ Zuma Press/ Profimedia
Este o strategie perspicace din punct de vedere politic, deoarece distribuie costul războiului. Pentru o mare parte a populației orașelor mari ale Rusiei, Ucraina rămâne ceva ce urmăresc la televizor. Mobilizarea din 2022 a rupt această distanță psihologică. Sute de mii de bărbați fugiseră în Georgia, Kazahstan, Armenia și alte țări. Familiile care puteau tolera un război purtat de profesioniști, voluntari și locuitori de la periferia imperiului au descoperit brusc că putea sosi o notificare de recrutare. Exodul bărbaților de vârstă militară fusese devastator, o hemoragie gravă pentru o națiune care deja suferea de depopulare de mulți ani.
Putin a înțeles această lecție. În prezent dispune de unelte administrative superioare. Noul sistem digital facilitează localizarea și chemarea bărbaților de vârstă militară cu o acuratețe care nu existase în urmă cu patru ani. În loc să declare o „mobilizare secundară” grandioasă, Kremlinul ar putea opta pentru trupe mici, consecutive. Aceasta este metafora prezentată de Alexei Yusupov, citată de Wall Street Journal:
gătirea lentă a broaștei
Michael Kofman, unul dintre cei mai relevanți experți în domeniul forțelor armate ruse, subliniază că, din punct de vedere militar, momentul este crucial. El afirmă că o mobilizare decisă în prezent ar fi prea târziu pentru a obține efecte înainte de sezonul rece. Un soldat nu devine activ doar prin primirea unei uniforme; este necesar să fie echipat, să primească instruire, să fie alocat unei unități și să fie inserat într-un lanț de comandă. Dacă Putin aspiră să controleze Kramatorsk și Sloviansk într-un interval scurt, ar fi trebuit să inițieze mobilizarea cu luni în urmă. O nouă recrutare ar reprezenta o investiție în campania din 2027.
Aceasta nu implică că ar fi neînsemnată. În contextul unui conflict de tip uzură, capacitatea de a înlocui pierderile a Rusiei constituie una dintre componentele esențiale ale echilibrului de forță.
Zelenski a optat pentru majorări salariale militare și pentru o dependență crescută de recrutarea străină, în încercarea de a compensa deficitul de personal. Ucraina se confruntă cu o criză gravă a forței de luptă. Capacitatea de a împiedica avansul Rusiei este sub presiune tot mai intensă, iar avantajul demografic al Rusiei devine decisiv, deși nu este neîntrerupt.
Actualitate
Ucraina se confruntă cu pierderea „treptat, încet” a războiului, avertizează deschis ministrul demis al Apărării. Această fereastră de oportunitate ar putea inversa soarta frontului.
Principalul obstacol este de natură financiară. Rusia se confruntă deja cu un deficit de forță de muncă. Sute de mii de bărbați s-au înscris în armata rusă, în timp ce alții au emigrat, iar sectorul de apărare a reușit să atragă personal din domeniile civile. Deficitul este atât de pronunțat încât Moscova caută candidați străini. O mobilizare de amploare ar agrava și mai mult această
Fiecare soldat nou aduce un cost dublu. Statul trebuie să asigure plata, alimentarea, echiparea și, în final, să ofere despăgubiri familiei în cazul în care soldatul este ucis sau rănit. În același timp, acea persoană dispărută se îndepărtează dintr-o fabrică, o companie de construcții, o cale ferată sau o activitate comercială.
2022 a introdus o restricție de tip militară
Limitarea politică este evidentă. Nu există semnale că o nouă mobilizare ar provoca o revoltă, însă prudența Kremlinului arată că Putin consideră terenul periculos. Atâta timp cât războiul rămâne o sursă de venit pentru cei care aleg să lupte, contractul social este mai rezistent. Recrutarea obligatorie schimbă fundamental natura acestui contract.
Aici intervine Kaliningradul. Este semnificativ faptul că unul dintre exercițiile de mobilizare a avut loc în această mică exclavă rusească situată între Polonia și Lituania. Pentru a-i înțelege semnificația simbolică și militară, trebuie să ne întoarcem mult mai în timp. Kaliningradul a fost odată Königsberg, un oraș prusac, capitala Prusiei Orientale și locul de naștere al lui Immanuel Kant. Timp de secole, a aparținut teritoriului german. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Armata Roșie a cucerit regiunea, iar acordurile dintre puterile victorioase au sancționat transferul acesteia către Uniunea Sovietică. Populația germană a fost expulzată sau a fugit; Königsberg a fost redenumit Kaliningrad în 1946. Prusia Orientală a dispărut de pe harta Europei.
Zona rusă Kaliningrad, localizată între Polonia și Lituania, Foto: Aleksey Shirmanov / Alamy / Profimedia
În perioada Războiului Rece, această regiune a dobândit o importanță strategică remarcabilă. Kaliningrad s-a transformat într-o bază militară sovietică de ultimă generație situată pe Marea Baltică. Portul Baltisk rămâne singurul punct de acces al flotei ruse la marea deschisă pe tot parcursul anului. După 1991, însă, configurația geografică s-a modificat: independența Lituaniei, Letoniei și Estoniei a izolat fizic această zonă de restul Federației Ruse. În cele din urmă, aderarea Poloniei și a statelor baltice la NATO a transformat-o într-un avanpost rusesc înconjurat de teritorii NATO.
Acest teritoriu constituie simultan un avantaj și un dezavantaj. Avantajul se manifestă prin capacitatea Rusiei de a opera forțe maritime, rachete, sisteme de apărare antiaeriană și alte capacități militare în centrul Mării Baltice, la foarte scurtă distanță de statele membre NATO. Dezavantajul apare în cazul unui conflict, când Kaliningradul s-ar izola de restul teritoriului rus. Această situație explică și preocuparea pentru Coridorul Suwalki: o fâșie de pământ de 60 de kilometri de-a lungul frontierei polono-lituaniene, situată între Kaliningradul și Belarus. De asemenea, reprezintă legătura terestră dintre Polonia și statele baltice. NATO îl consideră unul dintre cele mai sensibile puncte de pe flancul său estic.
O simplă analiză a hărții ar arăta clar coșmarul cu care se confruntă strategiile baltice și occidentale. În cazul unui conflict între Rusia-NATO, armatele ruse din Kaliningrad și forțele ruse sau bieloruse din Belarus ar putea încerca să stabilească legătura prin acest coridor. Dacă reu
Această situație transformă exercițiile rusești din Kaliningrad într-un eveniment îngrijorător. Nu pentru că arată că Putin a hotărât să atace NATO, pentru că, în prezent, nu există dovezi care să susțină această alegere. Este necesar să distingem între pregătirea unei opțiuni militare și dorința de a o pune în practică. Marii factori geopolitici includ chiar și scenarii extreme în planurile lor. În schimb, Polonia și țările baltice își bazează evaluările pe capacități, nu pe garanții.
Căutarea unei grabei pentru președintele rus reprezintă cea mai serioasă îngrijorare. În cazul în care Putin se găsește în mijlocul unui conflict ucrainean tot mai costisitor, fără a obține o victorie decisivă și fără dorința sau capacitatea de a se retrage, motivat și de criticile crescânde ale aripii sale naționaliste, ar putea fi înclinat să alterneze strategia. Kaliningradul constituie un cadru perfect pentru a exercita presiuni asupra NATO: provocări, incidente aeriene sau navale, război electronic, amenințări la adresa Coridorului Suwalki, chiar și un scenariu extrem de acțiuni militare limitate pentru a testa Articolul 5.
În cadrul alianței NATO, soldați români și polonezi au fost mobilizați în zona „Coridorul Suwalki”. Foto: Wojtek RADWANSKI / AFP / Profimedia
În scopul de a preveni ca Moscova să considere viabilă o astfel de scenă, NATO a întărit oarecum linia sa estică. În prezent, reține trupe multinaționale avansate și desfășoară operațiuni aeriene și navale; în 2025, a inițiat misiunea Eastern Sentry și persistă în exerciții în regiunea Suwałki Gap.
O mobilizare de masă nouă în Rusia ar indica, în principal, dificultățile pe care Putin le întâmpină în Ucraina. Aceasta ar arăta că patru ani și jumătate de conflict au epuizat un număr de soldați, iar recrutarea voluntară se străduiește acum să îi înlocuiască. Totuși, ceea ce scoate la iveală o vulnerabilitate poate crea un nou risc.
Kaliningradul introduce o altă fațetă în această narațiune. Este punctul în care vulnerabilitățile ale Rusiei și ale Occidentului se apropie aproape fără să se intersecteze. Moscova ar putea exploata ideea de izolare a exclavei sale ca argument de justiție și casus belli; Varșovia, Vilnius, Riga și Tallinn se îngrijorează că Kremlinul ar putea, într-o zi, să încerce să elimine zona prin ruperea coridorului care leagă statele baltice de NATO. Istoria arată că un autocrat convins că timpul lucrează împotriva sa poate fi periculos, adaugă Corriere della Sera.
General american ridică întrebarea dacă Putin se va prăbuși de la fereastra unui bloc de 73 de etaje:
„va cădea de la fereastra unui bloc de 73 de etaje”
și face o comparație incomodă cu anexarea din 1938.
Actualitate
COMENTARII / 0