Putin nu mai vrea doar Donbasul: se îndreaptă spre Sumî și Harkov

Se creează un element

ad.id este setat la ‘AdSense’.

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiBloc Kiev lovit de dronă rusească: 4 rănite, 2 copii

Elementul ad își modifică stilul, setând proprietatea display la ‘block’.

În cod, proprietatea position a obiectului ad.style este setată la ‘absolute’.

ad.style.top = ‘-1px’;

În fragmentul de cod, proprietatea ad.style.height primește valoarea ‘1px’.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3873545″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/rusia/putin-forteaza-nota-si-vrea-pe-langa-donbas-parti-din-sumi-si-harkov-bloomberg-3873545″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/rusia”}

Rusia nu mai intenționează să restituie Ucrainei o parte din teritoriile ocupate în cadrul vreunui acord de încetare a războiului și dorește să păstreze zonele ocupate din regiunile Sumî și Harkov ca zonă tampon, scrie Bloomberg, citând surse apropiate de Kremlin. Potrivit acestora, Vladimir Putin urmărește în continuare să cucerească întregul Donbas și consideră că negocierile pot fi reluate numai după atingerea acestui obiectiv.

În cadrul comenzii googletag.cmd.push, se inițiază afișarea anunțului Google în elementul cu ID-ul div-gpt-ad-1534428397355-0.

Ministerul Apărării l-a asigurat pe președinte că va obține controlul deplin asupra părții rămase din regiunea Donețk până la sfârșitul anului, a precizat unul dintre interlocutorii agenției. Cu toate acestea, o sursă apropiată ministerului rus al apărării a calificat acest termen ca fiind prea optimist și a afirmat că mulți militari consideră mai realist ca operațiunea să se încheie abia în 2027.

Potrivit surselor, Putin a renunțat la ideea anterioară de schimb teritorial după ce a decis că înțelegerile informale încheiate cu președintele SUA, Donald Trump, la summitul de la Anchorage din august 2025, nu mai sunt valabile. Partea rusă susținea că Ucraina trebuia să renunțe la Donbas în schimbul restituirii zonelor ocupate din regiunile Sumy și Harkiv. La Washington s-a negat existența unor astfel de înțelegeri.

Un factor suplimentar a fost decizia lui Trump de a susține proiectul de lege privind impunerea unor taxe vamale de până la 100% asupra celor mai mari cinci cumpărători de petrol și gaze rusești. De asemenea, durificarea poziției Kremlinului a fost influențată de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol, care au dus la o criză a combustibililor în țară, au adăugat sursele.

Negocierile privind încetarea războiului, desfășurate cu medierea SUA, s-au blocat de fapt încă din februarie, când administrația Trump și-a îndreptat atenția către conflictul cu Iranul. În iunie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a propus lui Putin, într-o scrisoare deschisă, o întâlnire personală, însă acesta a respins inițiativa și a declarat că armata rusă trebuie să continue să „lucreze”.

Ucraina cere oprirea ostilităților pe linia de front existentă și refuză propunerea de a-i transfera restul zonei din regiunea Donețk lui Putin, teritoriu pe care trupele ruse nu l-au ocupar încă din 2014.

În ultimele săptămâni, Rusia a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra Kievului și a altor orașe ucrainene. Lupta aprigă persistă în Konstantinovka, localitatea din regiunea Donețk, considerată un nod logistic de importanță strategică; controlul acesteia ar permite armatei ruse să avanseze către liniile principale de apărare ale Ucrainei din Kramatorsk și Sloviansk.

Potrivit estimărilor Institutului American de Studii de Război (ISW), Rusia deține în prezent aproximativ 80% din regiunea Donețk. Totuși, având în vedere ritmul actual al avansului, analiștii au subliniat că nu este evident dacă va reuși vreodată să ocupe complet zona.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });