Putin refuză pacea: Ce spune Kremlinul și ce înseamnă asta?

var ad = document.createElement(‘div’);

Se setează proprietatea id a obiectului ad la ‘AdSense’.

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiA petrecut peste 20 de ani în închisoare, iar cazul său a devenit simbolul discriminării rasiale. Bărbatul care a înfruntat justiția americană a murit

Se atribuie proprietății de afișare a elementului ad valoarea block.

ad.style.position = ‘absolute’;

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3890731″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/de-ce-nu-doreste-putin-pacea-analiza-celor-mai-recente-declaratii-ale-kremlinului-arata-unde-a-ajuns-rusia-kyiv-post-3890731″,”fullCatPath”:”/stiri/externe”}

În ciuda dorinței înalților oficiali americani de a aduce Ucraina și Rusia la masa negocierilor, nu există încă semne că Rusia ar dori pacea. Dimpotrivă, analiza declarațiilor lui Vladimir Putin și Serghei Lavrov indică în mod clar că Rusia caută noi modalități de a escalada conflictul, scrie Kyiv Post.

În ultima perioadă, secretarul american de stat Marco Rubio a afirmat că Washingtonul își propune să amplifice eforturile pentru a relua negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia.

„În săptămânile următoare, veți vedea anumite eforturi menite să stabilească dacă putem relua negocierile dintre Rusia și Ucraina și să punem capăt acestui război. Însă înțelegem, de asemenea, că ambele părți au linii roșii destul de clare și, până când nu vom reuși să apropiem oarecum aceste linii roșii, nu ne vom atinge obiectivul. Cu toate acestea, suntem gata să acționăm, iar președintele (Donald Trump – n.r.) le-a spus membrilor echipei sale: dacă vedeți o oportunitate de a deveni forța care poate da un impuls negocierilor de pace, atunci să o facem”, a spus Marco Rubio.

Toate încercările anterioare de a depune astfel de „eforturi” s-au rezumat, probabil, la a exercita presiuni asupra Ucrainei pentru a o determina să capituleze de facto și la a restricționa livrările de arme către Ucraina, în timp ce Rusia continua să-și intensifice atacurile împotriva civililor, să avanseze pe câmpul de luptă și să distrugă unul după altul orașele din Donbas, potrivit Kyiv Post.

De la primele încercări ale SUA de a exercita presiuni asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte toate cererile Rusiei în numele „păcii”, Rusia a distrus Pokrovsk, Kostiantinivka, Pokrovske, Mirnohrad și Drujkivka – orașe cu o populație totală înainte de război de aproape 300.000 de locuitori -, precum și zeci de sate. A efectuat peste 20 de atacuri masive asupra Kievului, ucigând sute de oameni, în timp ce a avansat câțiva kilometri de-a lungul frontului.

Administrația Trump încă nu a recunoscut complet un aspect esen

Declarația nr. 1 a lui Putin

Doar un alt discurs al lui Putin la încă un eveniment cu personalul militar – încă o dată o incursiune istorică care nu avea prea multă legătură cu istoria. Pe 27 iulie, însă, Putin a fost remarcabil de sincer.

„Ei (conducerea Ucrainei – n.r.) au considerat că este necesar, posibil și benefic pentru ei înșiși să declare Rusia drept inamic și să declare rușii drept «națiune netitulară» în Ucraina, ceea ce este o prostie totală, un absurd complet”, susține Kremlinul.

Putin a dezvăluit poziția reală a Kremlinului în legătură cu genocidul ucrainienilor, care are loc zilnic în zonele ocupate și, conform planului inițial, era adresat și Kievului, conform informațiilor din Kyiv Post. Pentru el, Ucraina ca națiune nu există.

În viziunea sa, ucrainenii sunt doar o parte a poporului rus și, prin urmare, nu au dreptul la propria limbă sau cultură. Tocmai de aceea Putin consideră că însăși existența ucrainenilor – și nu a rușilor – ca cea mai mare comunitate națională din Ucraina este o „absurditate totală”.

La începutul invaziei pe scară largă, Rusia a dezvăluit planul de a elimina Ucraina ca entitate suverană. Acest plan a fost expus de unul dintre strategiile politice ale lui Timofey Sergheițev, într-un articol detaliat intitulat Ce ar trebui să facă Rusia cu Ucraina?.

Potrivit teoriei lui Sergheițev, aproximativ 5% din populația ucraineană, adică în jur de două milioane de persoane, care reprezintă elitele culturale, militare și de afaceri și de

Toți ceilalți, șocați de uciderea acelor milioane de oameni, ar fi fost apoi mai ușor de rusificat. Era vorba despre așa-zisa „de-ucrainizare a Ucrainei”.

Înainte ca operațiunea de invazie să înceapă pe scară largă, Rusia a actualizat normele pentru înmormântările în masă și a introdus reguli noi, precizând dimensiunile gropilor pentru mormintele comune simultane și echipamentele de săpare necesare. Potrivit Kyiv Post, autoritățile nu se așteptau la pierderi semnificative în timpul conflictului, motiv pentru care clarificarea acestor standarde a fost destinată anumitor grupuri.

În zonele ocupate, se întâmplă exact acest tip de eveniment. Șefii de sate, primarii orașelor, liderii de afaceri și membrii intelectualității culturale

Ei au fost înlocuiți cu cadre didactice rușești în instituțiile de învățământ și cu oficiali ruși în structurile administrative locale. De asemenea, colaboratorii din zonă au fost, în final, transferați la alte locuri de activitate în interiorul Rusiei, inclusiv în Siberia.

Limba rusă s-a impus ca principală, în timp ce folosirea limbii ucrainene în zonele ocupate poate pune viața în pericol sau poate conduce la tortură. Funcționarii administrației de ocupație explică în mod deschis, în interviuri, cum aceste măsuri sunt de obicei aplicate

„pentru a curăța orașul”

Putin a lansat declarația nr. 2.

În discursul său din 27 iulie, cea mai semnificativă parte a abordat perspectiva încheierii războiului, în cadrul declarațiilor lui Putin.

„Când se va încheia operațiunea militară specială, ce vom face? Se va termina… Ei bine, se va termina mai devreme sau mai târziu, dar trebuie să păstrăm această calitate, acest sentiment de unitate. Mă întâlnesc cu oameni care îi ajută pe militari pe frontul intern, iar ei o fac din toată inima! De acolo am auzit această frază: când se va încheia operațiunea militară specială, ce vom face? Oamenii s-au implicat atât de mult în asta, încât se dedică cu toată inima. Și au acest sentiment de neliniște – va mai avea cineva nevoie de ei așa cum este nevoie de ei acum?”, a mărturisit Putin.

Putin nu se întâlnește cu ruși obișnuiți, ci doar cu cei selectați și organizați special pentru vizitele sale, fapt cunoscut de mult timp. Din această cauză, mulți observatori și analiști susțin că aceste declarații exprimă în principal dorințele și percepțiile sale personale.

Acesta nu constituie prima declarație de acest fel.

Putin a declarat,

În toamna anului 2022, Putin a adresat aceste gânduri unei mame în cadrul unei întâlniri.

„Întrebarea este: cum am trăit? Unii oameni trăiesc – sau poate că nu, e greu de spus – și mor din cauza vodcii. Au trăit cu adevărat? Poți numi asta viață? Viața pur și simplu a zburat și asta a fost tot. Dar fiul tău a trăit! Și și-a îndeplinit scopul, ceea ce înseamnă că nu a murit în zadar”

Declarațiile lui Putin transmit un mesaj propagandistic clar și, potrivit unor analiști și psihologi sociali de renume, au ca scop normalizarea războiului.

Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace și figură de marcă a jurnalismului rusesc din anii 1990‑2000, a explicat un fenomen psihologic, susținând că, în contextul războiului, Putin se simte ca peștele în apă.

Acesta reprezintă un element esențial al regimului său, fiind metoda prin care mobilizează și administrează societatea. Nu este o coincidență faptul că, în perioada conducerii sale, stalinismul – unul dintre cele mai brutale regimuri ale secolului al XX-lea – a cunoscut o reabilitare istorică.

„Pentru Putin, acel război – cel de-al Doilea Război Mondial – nu s-a încheiat niciodată. Din cauza vârstei sale, Putin nu a avut ocazia să participe la cel de-al Doilea Război Mondial. Dar cred că dorește să obțină propria sa victorie în acel război. Această victorie constă în apărarea rezultatelor celui de-al Doilea Război Mondial pe care el le consideră corecte. Iată unde se află el acum – luptă în cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Muratov într-unul dintre interviurile sale.

Mesajele exprimate de Lavrov

29 iulie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, a oferit un interviu extins către principalul organ de presă al Kremlinului, agenția TASS.

În timpul interviului, el a repetat cererile extremiste ale Kremlinului, printre acestea:

• Inadmisibilitatea acordării de asistență financiară și militară Ucrainei
• Inadmisibilitatea refuzului de a recunoaște pretențiile Rusiei asupra teritoriilor ocupate, inclusiv asupra celor care au fost între timp eliberate de Forțele Armate ale Ucrainei
• Necesitatea unor „măsuri mai decisive”, în special în ceea ce privește reînarmarea
• Acuzarea Occidentului că duce un război împotriva Rusiei, în timp ce îi neagă Ucrainei dreptul la autonomie
• Calificarea oricăror propuneri occidentale drept „ultimatumuri” și excluderea SUA ca potențial mediator

Potrivit analiștilor intervievați de Kyiv Post, toate acestea indică faptul că Rusia nu are nicio intenție de a se opri și nu este interesată de pace. Retorica lui Lavrov despre „mândria rusă” și „mânia sănătoasă”, împreună cu afirmațiile lui Putin că „poporul a îmbrățișat” războiul, indică dorința Kremlinului de a folosi războiul ca mijloc de consolidare a regimului politic.

Într-adevăr, în timp ce înainte de 2022 mulți ruși se plângeau deschis de oligarhi, de oficialii guvernamentali și de privilegiile acestora – precum utilizarea sirenelor vehiculelor de urgență pentru a ocoli ambuteiajele, distribuția inechitabilă a bogăției naționale și alte probleme similare -, astfel de discuții au dispărut practic din cauza războiului.

În același timp, conflictele au oferit regimului oportunitatea de a-și consolida controlul în mod semnificativ. În ultimele patru ani, Rusia a promulgat o serie de legi ce interzic criticarea autorităților și a armatei, în timp ce cele mai importante platforme de comunicare din Occident au fost blocate.

Tot ceea ce s-a prezentat anterior conduce la o singură concluzie clară, conform Kyiv Post: războiul s-a transformat din timp într-un element esențial – dacă nu și în coloana vertebrală – al regimului lui Putin.

În cazul în care războiul ar se încheia, Rusia se va confrunta cu o criză profundă. Rusia se va deteriora sub presiunea sancțiunilor, inflația va crește rapid, iar criminalitatea a înregistrat o creștere în trei ani consecutivi, cauzată de numărul tot mai mare de veterani fără loc de muncă. Un milion și jumătate de bărbați în vârstă de muncă reprezintă pierderile totale ale țării.

Acest eveniment va produce o serie complet diferită de probleme, pentru care o națiune obosită de sancțiuni și conflict ar putea întâmpina greutăți în a identifica soluții.

Pentru că, Kremlinul va prelungi conflictul atâta timp cât dispune de capacitatea de a-l conduce – indiferent de cine din lume își dorește pacea.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });