Doi președinți în vârstă se confruntă cu provocarea de a-și extrage țările din conflicte devastatoare pe care ei înșiși le-au inițiat, însă fără succes până în prezent.
La începutul anului 2022, demersul militar extins al Rusiei în Ucraina a fost inițiat de către președintele rus Vladimir Putin, cu obiectivul de a realiza o schimbare de regim la Kiev și de a obține o victorie rapidă, în doar câteva zile. În loc de a fi denumit un „război”, acest demers a fost catalogat drept o „operațiune militară specială”, potrivit sursei European Pravda.
O strategie similară a fost adoptată și de Donald Trump, președintele Statelor Unite, atunci când a inițiat o operațiune amplă împotriva Iranului, cu obiectivul de a realiza o schimbare de regim la Teheran și de a obține o victorie într-un timp foarte scurt – doar „câteva zile”, după cum se menționează –, fără a se angaja într-un conflict prelungit, ci mai degrabă într-o acțiune rapidă și decisivă, denumită de el însuși o „excursie”, și nicidecum un „război”.
Procesul decizional al ambilor lideri a fost caracterizat printr-o abordare neconvențională, începerea unui conflict fără parcurgerea procedurilor standard de planificare politică și fără o analiză aprofundată a consecințelor și repercusiunilor potențiale.
Limitările armatei rusești sunt subliniate de către Carl Bildt, fost premier suedez, care afirmă că
„Putin poate ordona armatelor sale să avanseze, dar acestea nu pot face acest lucru”
. Potrivit acestuia, zeci de mii de recruți cu calitate din ce în ce mai scăzută sunt trimiși la moarte, fără niciun rezultat.
Rusia și-a intensificat producția de drone de atac, inspirate din modelele iraniene, în cadrul economiei sale de război, însă inovația pare să fie de partea ucrainenilor, care au reușit să dezvolte soluții și mai eficiente.
Un parlamentar din Suedia remarcă faptul că aparatele fără pilot ale Ucrainei nu se limitează la consolidarea liniei defensive, ci extind raza lor de acțiune pentru a ataca sistemele energetice și obiectivele militare rusești situate în adâncul teritoriului Rusiei.
Fostul prim-ministru și ministru de externe al Suediei relatează că Putin probabil se află într-o stare de frustrare extremă la Kremlin sau într-un adăpost secret, exprimându-și exasperarea față de colaboratorii care nu-i pot asigura succesul pe care îl dorința arzătoare. În același timp, Trump își exprimă în fiecare zi, în mod involuntar, propria lui stare de deznădejde pe platforma Truth Social.
Se accentuează faptul că fiecare conflict armat dezastruos al liderilor va duce la schimbarea regimului în cauză. Putin și Trump sunt exemple în acest sens, având în vedere consecințele pe care le-au suportat în urma acțiunilor militare.
În prezent, odată cu obișnuința populației rusești cu facilitățile oferite de era digitală, se observă că există anumite limite ale metodelor tradiționale de propagandă și represiune. Putin se confruntă cu perspectiva unor posibile schimbări politice interne, determinate de desfășurarea nefaste a conflictelor militare, așa cum s-a întâmplat în urma înfrângerii Rusiei în războiul cu japonezii din 1905 și a eșecului sovietic în Afganistan.
„Moștenirea lui Putin va fi definită de eșecul său din Ucraina”
, remarcă autorul, sugerând că rezultatele nefaste ale implicării rusești în Ucraina ar putea avea un impact semnificativ asupra viitorului politic al liderului de la Kremlin.
În plus, Putin și Trump au și o trăsătură comună, potrivit acestui editorialist.
Această caracteristică îi leagă pe cei doi lideri în mod interesant.
Este o realizare pe care ei o împărtășesc, după cum se arată în articol.
Fostul prim-ministru și ministru de externe al Suediei a tras o concluzie fermă: Comitetul norvegian pentru Premiul Nobel pentru Pace își poate desfășura activitatea fără să se preocupe de anumite persoane. Nu există niciun motiv de îngrijorare în ceea ce privește Putin, deoarece numele său nu a fost niciodată asociat cu această distincție. În ceea ce privește Trump, situația este clară: dacă a fost considerat vreodată pentru acest premiu, acesta nu mai este luat în considerare acum.
COMENTARII / 0