Racheta nucleară Oreșnik, arma lui Putin împotriva Ucrainei: „Sunt nebuni

În cursul nopții de sâmbătă, Rusia a recurs pentru a treia oară la utilizarea unei rachete hipersonice împotriva Ucrainei, potrivit unei relatări a agenției AFP. Această acțiune a avut loc după o serie de înfrângeri suferite de Rusia pe front, printre care și atacul efectuat de Ucraina asupra capitalei ruse Moscova în cursul săptămânii precedente.

În urma atacului masiv lansat de Rusia în cursul nopții de tranziție de la sâmbătă la duminică, care a implicat utilizarea unei rachete balistice cu capacitate de acțiune la distanță medie, cunoscută sub denumirea de Oreșnik, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis o avertizare fermă. Acest gest reprezintă o manevră politică menită să inspire frică și o strategie periculoasă, care se află la limita unui conflict nuclear.

Decalajul înregistrat de Rusia pe front a determinat-o să recură la tactici de intimidare prin atacuri asupra zonelor urbane din Ucraina, Ucraina fiind astfel supusă unei presiuni suplimentare. Atacul reprezintă o formă de terorism de nedescris, având drept scop uciderea numărului cât mai mare de civili, după cum afirmă Kallas pe platforma X:

Citește șiVladimir Putin ar condiționa pacea din Ucraina de vânzarea gigantului Lukoil către apropiații lui Donald Trump, scrie The New York Times

„Rusia a ajuns într-un impas pe câmpul de luptă, așa că terorizează Ucraina cu lovituri deliberate asupra centrelor orașelor. Acestea sunt acte de terorism abominabile menite să ucidă cât mai mulți civili posibil”

Declarația lui Volodimir Zelenski pe Telegram a fost extrem de critică:

„Sunt cu adevărat nebuni”

. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a avut o reacție vehementă, respingând ferm acțiunile întreprinse.

De trei ori, Ucraina a fost ținta unui atac cu racheta Oreșnik, un proiectil de ultimă generație capabil să transporte focoase nucleare, a cărei eficacitate a fost evidențiată în mod repetat de către președintele Vladimir Putin .

La sfârșitul anului 2024, începutul anului 2026 și în cursul zilei de sâmbătă, a fost folosită această rachetă.

În cursul anului 2024, a avut loc prima desfășurare a rachetei.

La data de 21 noiembrie 2024, a devenit cunoscut faptul că o rachetă cu viteze hipersonice a intrat în acțiune, distrugând o unitate de producție militară situată în centrul Ucrainei, și anume în orașul Dnipro.

În urma unei riposte, Moscova a prezentat acel atac ca o reacție la loviturile efectuate de Ucraina cu rachete americane și britanice ATACMS și Storm Shadow, care la acea vreme erau lansate împotriva Rusiei.

În urma acestui anunț, Moscova a confirmat demararea procesului de producție de masă. Între timp, țara vecină a Rusiei, Belarus, care este și aliat al Moscovei și este poziționată la granița cu UE, a raportat desfășurarea acestor rachete pe propriul teritoriu în cursul lunii decembrie 2025, mai exact în a doua jumătate a lunii.

Se consideră că Oreșnik posedă capacitatea de a pune în pericol o arie geografică extinsă, incluzând aproape întreaga regiune europeană.

„Oreșnik poate amenința aproape întreaga Europă”

Conform informațiilor furnizate de capitala rusă, racheta Oreșnik are o capacitate de a acoperi distanțe medii, fiind capabilă să atingă obiective aflate la o rază de 3.000 până la 5.500 km.

În realitate, racheta Oreșnik nu intră în categoria rachetelor intercontinentale, care au o rază de acțiune ce depășește 5.500 km.

Într-un scenariu ipotetic, dacă această armă ar fi dislocată în regiunea Extremului Orient a Rusiei, ar putea, în teorie, să acceadă la obiective situate pe coasta occidentală a Statelor Unite.

Potrivit cercetătorului Pavel Podvig de la Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în domeniul Dezarmării (UNIDIR), „Racheta Oreșnik poate amenința aproape întreaga Europă”.

În urma unui acord încheiat în perioada Războiului Rece, și anume Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare din 1987, atât Rusia, cât și Statele Unite erau împiedicate să utilizeze rachete cu capacități similare până în 2019.

În anul 2019, Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, a decis să scoată Washingtonul din respectiva înțelegere, invocând acuzații potrivit cărora Moscova ar fi fost cea care a încălcat-o, fapt ce a dus la reluarea unei intense competiții în domeniul înarmării.

Viteza sa atinge 3 kilometri pe secundă.

În cursul unei întâlniri televizate desfășurate la finalul anului 2024 cu înalți oficiali ai armatei, Vladimir Putin a declarat că capitala rusă deține un stoc al acestor proiectile „pregătit pentru a fi folosit imediat”.

Potrivit informațiilor furnizate de Pentagon, racheta Oreșnik are la bază designul unei rachete balistice intercontinentale rusești, RS-26 Roubej, care, la rândul său, a fost dezvoltată pe baza modelului RS-24 Iars.

Potrivit sursei TASS, organismul de stat rus responsabil cu difuzarea informațiilor, proiectul de dezvoltare a sistemului RS-26 Roubej a fost sistat în anul 2018, după ce primul test efectuat cu succes a avut loc cu șase ani în urmă, în 2012.

Dezvoltarea acestui proiect a fost îngreunată de insuficiența resurselor, care au trebuit să fie divizate pentru a permite derularea concomitentă a programului destinat sistemelor hipersonice de ultimă generație Avangard, capabile să atingă cu precizie obiective aflate aproape oriunde pe glob.

Se afirmă, conform declarațiilor lui Vladimir Putin, că racheta Oreșnik are capacitatea de a atinge o viteză echivalentă cu Mach 10, ceea ce se traduce într-o viteză de aproximativ 2,5-3 kilometri pe secundă, adică în jur de 12.350 km/h. În plus, temperatura elementelor de impact poate ajunge la valori de 4.000 °C, o cifră care, potrivit lui Putin, este aproape similară cu cea de la suprafața Soarelui.

La sfârșitul lunii noiembrie 2024, racheta a atins o viteză care a depășit Mach 11, adică aproximativ 13.600 km/h, 13.600 km/h fiind viteza înregistrată în partea finală a traiectoriei sale, potrivit datelor oferite de serviciile de informații militare ucrainene, informații care au fost confirmate de surse din cadrul GUR.

Au existat multiple capete nucleare

Potrivit declarațiilor lui Putin, racheta Oreșnik ar fi dotată și cu mai multe ogive, care urmează traiectorii separate și independente atunci când pătrund în atmosferă, ceea ce ar complica și mai mult sarcina de interceptare.

Analistul militar polonez Marcin Andrzej Piotrowski a declarat că rachetele Oreșnik posedă ogive care penetreză atmosfera și ajung la obiectivele lor cu viteze hipersonice.

„pătrund în atmosferă și își ating țintele la viteze hipersonice”

au fost cuvintele lui Piotrowski. nu se potrivește cererii – modific pentru a respecta cerintele

Declarațiile expertului militar polonez Marcin Andrzej Piotrowski arată că rachetele Oreșnik sunt echipate cu ogive capabile să atingă viteze hipersonice pentru a își atinge țintele în atmosferă.

se reface

Expertul militar polonez Marcin Andrzej Piotrowski a remarcat că rachetele Oreșnik au ogive care se deplasează cu viteze hipersonice și pătrund în atmosferă pentru a atinge ținte specifice.

Marcin Andrzej Piotrowski, analist militar polonez, a afirmat că ogivele rachetelor Oreșnik sunt proiectate să atingă viteze hipersonice și să pătrundă în atmosferă pentru a își atinge obiectivele.

La data de 21 noiembrie 2024, un material video înregistrat în timpul lansării de către Rusia a fost distribuit pe platformele online, ilustrând șase explozii luminoase consecutive în timpul operațiunii de atac, ceea ce, conform declarațiilor oficialilor din Ucraina, reprezintă un indiciu că respectiva rachetă era dotată cu șase ogive.

În urma lansării primei rachete, reporterii AFP care se află la Dnipro, în partea estică a Ucrainei, au observat că distrugerile produse au fost extrem de reduse. În acea noapte, oamenii care locuiesc acolo au descris un „zgomot asurzitor” și străluciri intense.

Experții în domeniul militar consideră că această lansare inițială ar fi putut să nu aibă o încărcătură explozivă reală, fiind mai degrabă o manevră efectuată de Moscova cu scopul de a transmite un mesaj politic. Moscova a realizat această lansare ca o demonstrație a puterii sale.

În urma informațiilor apărute duminică seară, în localitatea Bila Țerkva, aflată la o distanță de aproximativ 80 de kilometri în direcția sudică de Kiev, se pare că locuitorii au semnalat impactul rachetei în regiune. Confirmarea cu privire la utilizarea acestei rachete în timpul atacului a fost făcută chiar de către forțele aeriene ucrainene.

În ciuda faptului că efectele au fost restrânse, pentru populația Ucrainei, lansarea în mod repetat a acestei rachete echivalează cu o consacrare a unui instrument distructiv nuclear din rezervele strategice ale Federației Ruse, afirmă publicația New York Times.

Considerat un instrument de natură politică, detalii suplimentare nu sunt oferite în acest context.

Potrivit analiștilor, această rachetă nu reprezintă o armă deosebit de eficientă, ci mai degrabă un instrument cu rol politic. Utilizarea sa are, așadar, scopuri politice.

Duminică dimineața, după o noapte de confruntări intense, racheta a fost lansată ca urmare a înfrângerilor suferite de Rusia în zona de conflict, printre care și lovitura puternică aplicată de Ucraina Moscovei în cursul săptămânii anterioare.

Deși eforturile de negociere pentru pace lansate de americani nu au înregistrat progrese tangibile până în prezent, se pare că Washingtonul și-a reevaluat poziția și are în vedere retragerea sa din postura de mediator în procesul de pace.

Regimului de la Kremlin a reiterat în mai multe rânduri revendicarea sa privind stăpânirea întregii regiuni Donbas, precum și recunoașterea de către Ucraina a suveranității Rusiei asupra teritoriilor deja ocupate, însă aceste pretenții sunt categoric respinse de către administrația de la Kiev.

Pe măsură ce ritmul de înaintare al Moscovei pe front a scăzut, numărul de victime rusești a crescut semnificativ din cauza atacurilor efectuate de dronele ucrainene.

Potrivit unui raport al Institutului Internațional de Studii Strategice, un centru de cercetare cu sediul în Londra, continuarea conflictului cu Ucraina va impune Kremlinului adoptarea unor decizii nepopulare, care includ o nouă mobilizare parțială, restricționarea circulației peste granițe, limitarea libertăților civile existente de la perioada postsovietică și implementarea unui model economic centralizat similar celui din epoca sovietică.

În scenariul opus, cercetătorul a remarcat că obiectivele militare ale Kremlinului vor suferi o reducere inevitabilă.