Rămânem rapid fără timp: șapte din nouă sisteme Pământului au cedat

Șapte dintre cele nouă limite planetare care susțin stabilitatea și reziliența Pământului au fost deja depășite, iar unele au ajuns în „zona de pericol”, potrivit raportului „Planetary Health Check 2026”.

Documentul, elaborat de peste 60 de oameni de știință, examinează sistemele naturale interconectate care influențează stabilitatea planetei. Încălcarea limitelor acestora marginează riscul unor efecte grave și ireversibile.

Niklas Kitzmann, editor de vârf al raportului și scholar la Laboratorul de Științe a Limitelor Planetare, aflat în cadrul Potsdam Institute for Climate Impact Research din Germania, a tras o paralelă între evaluarea stării planetei și efectuarea unor examinări de sânge la un individ.

Citește șiPutin acceptă cooperarea după apelul Papei Leon pentru Oleşkî

„Dacă ai avea un pacient cu niște analize de sânge care arată așa, l-ai trimite imediat la terapie intensivă”, a declarat Kitzmann pentru Live Science.

Din cele nouă limite, 7 au fost depășite.

În anul 2025, acidificarea oceanelor s-a transformat în a șaptea limită planetară depășită, cea mai recentă dintre ele.

Celelalte șase sunt modificarea rezervelor de apă dulce, schimbarea utilizării terenurilor, schimbările climatice, modificarea fluxurilor biogeochimice, introducerea unor entități noi și modificarea integrității biosferei.

Numai două parametri – scăderea stratului de ozon stratosferic și creșterea încărcării aerosoli în atmosferă – rămân în niveluri sigure, cel puțin la scară globală.

Patru limite s-au atins în zona de pericol

Specialiștii monitorizează evoluția printr-un mecanism inspirat de semafor. Verde semnifică regiunea fără pericol, galbenul și portocaliul semnalează un nivel de risc în creștere, iar roșul marchează „zona de pericol”, unde pot apărea consecințe grave și ireversibile.

Acidificarea oceanelor, modificarea stocurilor de apă dulce și transformarea utilizării terenurilor se situează în categoria de risc în creștere. Schimbările climatice, alterarea fluxurilor biogeochimice, apariția unor entități noi și deteriorarea integrității biosferei se află deja în zona de pericol.

Printre dificultățile recunoscute se însumează eliberările de gaze cu efect de seră, excesul de azot și fosfor care ajunge în mediul înconjurător, microplasticii și „substanțele chimice eterne”, precum și deteriorarea ecosistemelor și dispariția speciilor.

„Pământul ne trimite facturile”

Consecințele devin tot mai vizibile, potrivit cercetătorilor. Valurile de căldură cresc în frecvență și intensitate, în timp ce alte efecte includ pierderea ghețarilor, valurile de căldură marină și albirea severă a coralilor.

Kitzmann a declarat:

„Pământul ne trimite facturile pentru depășirea acestor limite planetare”

În ciuda concluziilor întunecate, cercetătorul afirmă că situația poate rămâne modificabilă și subliniază progresele realizate în trecerea la energia regenerabilă.

Mai avem încă o fereastră de oportunitate pentru a schimba această situație, dar trebuie să începem să inversăm curbele emisiilor și degradării naturii în următorii câțiva ani. Rămânem rapid fără timp

a spus Kitzmann.

El a evidențiat că soluțiile sunt deja disponibile, însă este necesar să fie puse în aplicare cu promptitudine.

„Încă nu este suficient, nu este de ajuns, dar nu ar trebui să credem că aceasta este o problemă complet imposibil de rezolvat. Este, în mare măsură, deja în curs de rezolvare și trebuie doar să apăsăm acum pedala de accelerație și să ne asigurăm că soluțiile pe care le avem sunt implementate cât mai repede posibil”.