Autoritățile române au făcut progrese semnificative în prevenirea relelor tratamente aplicate persoanelor private de libertate, însă condițiile din centrele de detenție ale Poliției au rămas foarte precare, iar supraaglomerarea penitenciarelor a continuat să reprezinte o problemă gravă, potrivit unui raport publicat joi de Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei. Închisorile funcționau la 119,5% din capacitate, iar unii deținuți dispuneau de numai doi-trei metri pătrați în celule.
Raportul a cuprins concluziile obținute în urma vizitei efect
Există îmbunătățiri în modul în care acționează polițiștii, însă se prezintă și acuzații privind tratamentele necorespunzătoare.
Citește șiPrima zi de negocieri între Rusia și Ucraina, la Abu Dhabi: Zelenski anunță discuții „constructive”, SUA vrea ca Europa să fie inclusă „la un moment dat”
Comitetul a raportat o evol
Delegația a primit însă și unele acuzații, inclusiv din partea unor copii, privind aplicarea unor rele tratamente fizice, precum palme și lovituri cu pumnul. Pentru combaterea acestor practici și a impunității, CPT a recomandat pregătirea polițiștilor în tehnici de intervievare fără constrângere, extinderea sprijinului tehnologic și punerea la dispoziția procurorilor a unor anchetatori proprii.
Aspectele materiale din centrele de detenție ale Poliției au rămas totuși „deplorabile”. Raportul a evidențiat probleme precum supraaglomerarea, umiditatea, saltelele necorespunzătoare, igiena precară și hrana inadecvată. Numeroase centre se aflau încă sub nivelul solului, ceea ce restricționa accesul deținuților la lumina naturală.
În închisorile românești, deținuții, inclusiv copiii, nu au avut ocazia de a participa la activități semnificative în afara celulelor. În multe cazuri, unica opțiune era să petreacă o oră pe zi în spații exterioare reduse și subdotate insuficient.
CPT a avertizat că detenția prelungită în asemenea condiții putea echivala cu un tratament degradant și a cerut măsuri urgente pentru îmbunătățirea condițiilor și a regimului de detenție. Comitetul a reiterat și recomandarea ca persoanele arestate preventiv să se afle sub autoritatea Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Penitenciarele funcționau la 119,5% din capacitate
Raportul a evidențiat inițiativele autorităților române în procesul de modernizare a rețelei penitenciare, însă a raportat că supraaglomerării a rămas nerezolvată. Înregistrările arată că incarcările din închisorile românești se aflau la 119,5% din capacitatea maximă, iar numărul de detenți a înregistrat o creștere de 20% în comparație cu anul 2020.
Supraaglomerarea a fost constată în toate cele patru închisorile vizitate. Nivelurile cele mai ridicate s-au înregistrat la Iași, unde gradul de ocupare a atins 140%, și la Botoșani, unde aceasta a ajuns la 130%.
numărul mare al persoanelor încarcerate a împiedicat eforturile de a ridica standardele de trai. Majoritatea detenților se confruntau cu un spațiu de doar doi-trei metri pătrați, iar celulele erau slab întreținute, cu mobilier inadecvat și așternuturi deteriorate. În plus, s-au raportat infestări recurente cu ploșnițe și gândaci de bucătărie.
Comitetul a solicitat ca fiecare deținut să dispună de cel puțin patru metri pătrați în celulele în care se află mai mulți deținuți. Autoritățile au fost încurajate să investigheze motivele supraaglomerării și să implementeze măsuri ce vor menține sau vor diminua numărul de detenți.
Deficit de forță de muncă și confruntări între rețineri
CPT a evidențiat progrese notabile în reducerea incidentelor de violență cauzate de personalul penitenciar. Totuși, violența interdeținută continuă să fie o problemă la Penitenciarul Iași, mai ales în rândul tinerilor adulți în arest preventiv și al celor în secția de maximă securitate.
În toate penitenciarele vizitate s-a constatat că numărul de angajați din zonele de detenție era insuficient, iar doar un număr mic de agenți se ocupa de un volum mare de deținuți. Comitetul a solicitat o consolidare imediată a personalului, o reevaluare a atribuțiilor și dizolvarea grupurilor speciale de intervenție. În plus, s-a sugerat creșterea personalului în unitățile de maximă securitate și adoptarea unei abordări mai dinamice în domeniul siguranței.
În ciuda faptului că programul de activități în afara celulelor era extins, raportul a subliniat necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a asigura accesul deținuților la activități productive, locuri de muncă și programe de formare profesională.
În ceea ce privește documentarea și raportarea accidentelor, serviciile medicale au înregistrat o îmbunătățire semnificativă, însă deficitul de personal a rămas, în special pentru medicii de familie și asistenții medicali. CPT a solicitat asigurarea confidențialității medicale, implementarea unor evaluări special concepute pentru femeile deținute și elaborarea unei strategii pentru persoanele cu dependență de substanțe. Îngrijirea sănătății mintale a cerut, la rândul ei, o consolidare semnificativă.
Comitetul a solicitat și reglementarea corespunzătoare a utilizării celulelor căptușite, precum și încetarea folosirii mijloacelor de imobilizare mecanică. Gazele lacrimogene nu ar fi trebuit utilizate în penitenciare decât în situații excepționale și cu garanții adecvate, iar purtarea obișnuită a bastoanelor, observată la Penitenciarul Craiova, trebuia să înceteze. CPT a reiterat că autovătămarea și tentativa de suicid nu ar fi trebuit tratate drept abateri disciplinare.
Se prezintă acuzații de lovire a minorilor și de agresiuni sexuale în Târgu Ocna.
În centri destinat copiilor și tinerilor, majoritatea persoanelor intervievate au exprimat opinii favorabile despre personal. Totuși, delegația a fost acuzată de aplicarea palmelor și a loviturilor cu baston la Craiova, precum și de utilizarea excesivă a forței la Târgu Ocna.
În Craiova, violența dintre deținuți a rămas sub control, însă la Târgu Ocna a fost frecventă și gravă, inclusiv agresiuni sexuale. CPT a cerut revizuirea urgentă a politicilor de prevenire a violenței, îmbunătățirea metodelor pedagogice și interzicerea purtării bastoanelor de către personalul acestor centre.
Comitetul a cerut autorităților să revizuiască poziționarea centrelor educaționale și de detenție, pentru ca acestea să ia în considerare mai atent localitățile de proveniență ale copiilor și tinerilor și să faciliteze reintegrarea lor în comunitate. De asemenea, s-a cerut îmbunătățirea procesului de recrutare a personalului.
În ansamblu, condițiile de trai au fost evaluate ca fiind adecvate, însă la Târgu Ocna se impune îmbunătățirea acestora. Raportul a sugerat examinarea opțiunii de a pune la dispoziție camere individuale. Centrul din Craiova a primit laude pentru programele educaționale și activitățile propuse, în timp ce regimul din Târgu Ocna a rămas restrâns din cauza insuficienței de personal.
Ce reacție au exprimat autoritățile române?
În răspuns, autoritățile române precizează că își proiectează extinderea și modernizarea rețelei penitenciare, cu investiții programate pentru perioada 2026-2030, în special.
personal din sistemul penitenciar a fost reevaluat, iar obiectivul este consolidarea nivelului de personal în întregul sistem, în cadrul bugetului stabilit de lege. Se abolește dispoziția care obligă personalul medical din penitenciare să confirme că deținuții sunt apti pentru pedepse disciplinare, iar cei ce comit abateri disciplinare din motive de autovătămare sau tentative de suicid vor fi urmărite odată cu modificarea legislaţiei relevante.
COMENTARII / 0