var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id = ‘AdSense’;
Scriptul setează proprietatea className a obiectului ad la valoarea ‘AdSense’.
Citește șiPapa Leon al XIV-lea condamnă pedeapsa cu moartea, în timp ce SUA pregătesc transmiterea în direct a unei execuții
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3914001″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/raport-in-congresul-sua-despre-razboiul-hibrid-al-rusiei-in-europa-romania-tinta-pentru-campaniile-de-razboi-politic-ale-moscovei-3914001″,”fullCatPath”:”/stiri/externe”}
În urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, oficialii americani și europeni au acuzat Rusia de o campanie susținută de activități dăunătoare, denumită adesea „război hibrid”, pe întreg teritoriul Europei. Aceste atacuri, al căror număr și gravitate au crescut, includ, printre altele, sabotaj, asasinate, ingerințe și exercitarea de influență politică, atacuri cibernetice și încălcări ale spațiului aerian. Un raport întocmit pentru membrii Congresului SUA vorbește despre acest război hibrid al Rusiei, menționând șase țări vizate de acesta, printre care și România. Raportul subliniază că „expunerea la astfel de tactici ar putea avea implicații asupra stabilității interne, a infrastructurii critice și a securității ambelor țări, precum și asupra dezvoltării resurselor energetice offshore și a altor oportunități comerciale strategice”.
Agențiile de informații externe ale Rusiei au demonstrat o capacitate de adaptare în desfășurarea acestor atacuri și în răspunsul la reacțiile europene, precum sancțiunile, expulzarea ofițerilor de informații, intensificarea operațiunilor militare și creșterea controlului asupra serviciilor de informații, și au intensificat operațiuni mai agresive, care prezintă un riscul crescut de a fi detectate, conform raportului.
Unii oficiali europeni au susținut că Rusia aplică metode de război hibrid pentru a eroda sprijinul european acordat Ucrainei și pentru a destabiliza sau a complica o reacție unitară a Europei la politicile și acțiunile rusești.
Raportul poate fi accesat integral la AICI.
De unde provine documentul googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
Documentul prezent a fost realizat de Serviciul de Cercetare al Congresului (CRS). CRS operează ca personal obișnuit, apolitic, al comisiilor congresuale și al membrilor Congresului. Activitatea sa se desfășoară doar la cerere și sub îndrumarea Congresului.
Datele incluse în raportul CRS nu pot fi utilizate în scopuri diferite de a sprijini înțelegerea publică a informațiilor furnizate de CRS membrilor Congresului în cadrul rolului său instituțional.
Autoritățile europene și experții în politică au constatat că Rusia se implică în operațiuni de război hibrid menite să afecteze statele din toate colțurile Europei.
Raportul conține analize de caz referitoare la activități documentate sau suspectate în cadrul războiului hibrid al Rusiei în Polonia, în cele trei state baltice (Lituania, Letonia și Estonia), România și Bulgaria.
Cele șase țări se află pe latura estică a alianței NATO, pe
În 2022, României a fost supusă unor amenințări hibride din ce în ce mai puternice.
„România și Bulgaria, două țări membre ale NATO și UE, localizate de-a lungul Mării Negre, au fost, conform unor rapoarte, supuse unor amenințări hibride rusești din ce în ce mai puternice încă din 2022. Expunerea la aceste metode ar putea afecta stabilitatea internă, infrastructura critică și securitatea ambelor state, precum și dezvoltarea resurselor energetice offshore și a altor oportunități comerciale strategice”, afirmă autorii raportului.
Pe 11 august, congresmenilor i s-a prezentat documentul.
Autorii raportului prezentat Congresului sunt Andrew S. Bowen — analist coordonator pentru afaceri ruse și europene, Derek E. Mix — specialist în afaceri europene, Sarah E. Garding — analist pentru afaceri europene, Catherine A. Theohary — specialist în politici de securitate națională, operațiuni cibernetice și de informare.
Ilustrații privind amenințările hibride rusești
Printre posibilele amenințări hibride atribuite rusești se găsesc următoarele:
• Bruierea semnalului GPS. Autoritățile din România și Bulgaria au raportat o creștere a incidentelor de bruiaj GPS în Marea Neagră. În 2023, presa a citat oficialul de atunci al Statului Major al Apărării din România, care a declarat că Rusia a bruia
activ și constant
comunicațiile GPS în apele teritoriale ale României din Marea Neagră. Funcționarii bulgari din domeniul apărării ar fi atribuit intensificarea bruiajului sistemelor de război radioelectric, însă nu ar fi dorit să identifice partea responsabilă.
• Încălcări ale spațiului aerian. România, situată în vecinătatea Ucrainei, a raportat numeroase intruziuni în aerul său de către drone, începând cu anul 2022.
Conform declarației Ministerului Apărării din România, Rusia a realizat mai mult de 100 de atacuri asupra obiectivelor ucrainene situate în vecinătatea graniței dintre Ucraina și România, începând cu anul 2022.
În urma acestor atacuri, s-au înregistrat 29 de intruziuni neautorizate ale dronelor ruse în aria aeriană a României, alături de numeroase incidente în care resturi de drone au fost găsite pe teritoriul românesc.
În mai 2026, o dronă rusă denumită GERAN-2 a căzut în interiorul unei clădiri rezidențiale din Galați, România, provocând rănirea a două persoane. O ONG românească a susținut că postările coordonate de pe rețelele sociale, publicate după incident, păreau să vizeze să provoace frică în rândul populației și să genereze îndoieli privind informațiile oficiale despre eveniment.
În timpul unor evenimente distincte, pe parcursul a trei zile din iulie 2026, aeronavele de luptă românești de tip F-16 au distrus zboruri de drone care au pătruns în zona aeriană a României, dintre acestea, cel puțin una a fost identificată ca provenind din Rusia.
Autoritățile din România au chemat ambasadorul Rusiei la o convocație și au interzis intrarea unui diplomat rus.
• Atacuri cibernetice. România și Bulgaria au fost ținta unor atacuri DDoS și a altor atacuri cibernetice perturbatoare pe care autoritățile și alți experți le atribuie grupurilor de hackeri pro-ruși.
Raportul adus în fața Congresului SUA indică faptul că atacurile cibernetice menționate s-au adresat sistemelor aferente alegerilor, altor structuri guvernamentale și infrastructurii critice.
• Sabota a fost semnalată în rapoartele din 2025 emise de autoritățile române de informații, care au declarat că au neutralizat o acțiune de sabotaj ce se adresa infrastructurii critice. În urma investigației, s-a descoperit că suspectul face parte din
„o rețea extinsă de sabotori care vizează țările europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”.
În cadrul unui dosar penal în desfășurare, doi cetățeni ucraineni – se susține că au fost angajați și conduși de serviciile de informații ruse – sunt acuzați de încercare de sabotaj asupra sediului fizic al companiei de curierat ucrainene Nova Post din București; procurorii ar fi asociat cazul cu un complot mai larg ce vizează și obiective în Polonia.
Se poate că sectorul de apărare al Bulgariei ar fi putut fi ținta unor acțiuni de sabotaj asociate cu Rusia.
• Interferență politică și dezinformare. Un studiu din 2024 a concluzionat că România este „o țintă principală pentru campaniile ruse de război politic”, Rusia urmărind să „creeze un climat de incertitudine și anxietate” în societatea românească, „să fractureze coeziunea societății românești”, „să erodeze încrederea în alianța NATO și în instituțiile UE” și să slăbească sprijinul popular pentru Ucraina, subliniază autorii raportului.
Autoritățile române și alți observatori au susținut că Rusia încearcă să interfereze în alegerile din România printr-un mix de dezinformare, manipulare pe rețelele sociale și atacuri cibernetice.
În perspectiva alegerilor parlamentare din Bulgaria din aprilie 2026, un raport a avertizat că Bulgaria este unul dintre „mediile informaționale cele mai permisive din UE pentru manipularea malignă nedemocratică”, invocând „instabilitatea politică prelungită și polarizarea, o infrastructură de amplificare profund înrădăcinată în capturarea statului, aplicarea slabă a reglementărilor și reziliența socială scăzută”.
În preconcepția unei posibile intruziuni în alegerile din 2026, autoritățile bulgare ar fi pus în mișcare o inițiativă pentru a contracara dezinformarea și amenințările hibride și ar fi cerut ajutor din partea UE.
Observații pentru Congres
Unii membri ai Congresului au manifestat îngrijorare privind creșterea raportată a activităților rusești de război hibrid, care au început în anul 2022.
Congresul ar putea manifesta interes în urmărirea rapoartelor referitoare la operațiunile de război hibrid ale Rusiei și la politica executivă, prin intermediul audierilor, activităților de supraveghere și/sau rapoartelor solicitate de la autoritatea executivă. De asemenea, se poate evalua dacă să păstreze, să consolideze, să elimine sau să modifice sancțiunile impuse agențiilor și personalului de informații din Rusiei ca răspuns la acțiunile hibride rusești, indică raportul.
Atât Congresul, cât și administrațiile succesive au impus sancțiuni asupra agențiilor de informații externe ale Rusiei, inclusiv în temeiul secțiunii 231 din P.L. 115-44 și al Ordinelor executive 13694 și 14024, cu modificările ulterioare.
Legea privind autorizarea apărării naționale din 2026 (P.L. 119-60, secțiunea 1241) modifică raportul anual privind evoluțiile militare și de securitate care implică Federația Rusă pentru a include, printre altele, „o listă și o descriere a tuturor încălcărilor cunoscute ale spațiului aerian al NATO de către Rusia în perioada de raportare și, în măsura în care este posibil, o evaluare a caracterului intenționat sau neintenționat al acestor incidente” și „o evaluare a amenințării reprezentate de atacurile hibride rusești asupra bazelor NATO, infrastructurii critice și altor ținte industriale și militare”.
În cadrul P.L. 119-60, secțiunea 5160 impune secretarului de Stat să creeze o Unitate a Fondului pentru Combaterea Influenței Ruse (Unitatea CRIF) pentru a supraveghea și monitoriza implementarea secțiunii 254 din Legea privind combaterea influenței ruse în Europa și Eurasia din 2017 (22 U.S.C. 9543). În plus, se solicită directorului Unității CRIF să
„se asigure că toate programele Unității CRIF promovează politica externă și interesele de securitate națională ale Statelor Unite, inclusiv eforturile de combatere a agresiunii ruse împotriva țărilor suverane și a altor activități ruse cinetice și hibride nefaste în țările care sunt alia
„Administrațiile succesive ale SUA au expulzat diplomați ruși și ofițeri de informații suspectați (se pare că peste 100 între 2016 și începutul anului 2025). Unele relatări din media din 2025 au indicat că a doua administrație Trump a purtat discuții cu Rusia pentru a permite întoarcerea diplomaților ruși expulzați”, se arată în raport.
Recomandări adresate Congres
Potrivit raportului, Congresul ar putea examina această politică și din contrainformațiilor, adică riscul ca prezența diplomatică rusă să fie folosită pentru operațiuni de informații în teritoriul SUA, se menționează în raport.
Un element semnificativ din raportul CRS constă în faptul că Washingtonul tratează conflictul hibrid ca pe o problemă ce nu poate fi soluționată doar prin forțe armate tradiționale.
Congresul ar putea examina seturi de informații, contrainformații, sancțiuni, mijloace diplomatice și forțe militare.
Congresul ar putea evalua adoptarea unor măsuri de monitorizare a politicii executive referitoare la prezența diplomatică a Rusiei în Statele Unite, luând în calcul eventualele consecințe în domeniul contrainformațiilor.
În timpul celui de-al 119-lea Congres, s-au adoptat diverse noi dispoziții legislative pentru a răspunde temerilor privind activitățile rusești de război hibrid.
Printre ele se găsesc următoarele:
Secțiunea 1618 din H.R. 3838 solicită directorului Serviciului Național de Informații, în colaborare cu secretarul Apărării – care deține titlul de
„secretar al Războiului”
în calitate
Proiectul de lege H.R. 7632, cunoscut sub denumirea de Legea SHADOW, propune ca secretarul de Stat să desemneze un coordonator pentru „responsabilitatea în materie de război hibrid” și să analizeze pericolul pe care îl aduc operațiunile de război hibrid asupra intereselor Statelor Unite și ale partenerilor lor.
În continuare, secțiunea 1225 din S. 4784 obligă Secretarului Apărării să informeze comisiile competente ale Congresului despre orice
„activități din zona gri despre care se știe sau
În contextul supravegherii politicilor și a reacțiilor puterii executive, Congresul ar putea să analizeze dacă și în ce măsură se pot aplica instrumente de aplicare a legii, de informații sau forțe militare convenționale, sau combinații dintre acestea, pentru a contracara activitățile de război hibrid.
Congresul ar putea cere comunității de informații să furnizeze o Estimare Națională de Informații, atât în versiune clasificată, cât și în versiune neclasificată, referitoare la războiul hibrid și la operațiunile de informații ale Rusiei.
Congresul ar putea, în plus, să analizeze alte măsuri, precum acțiuni de legii sau de informații, în loc de operațiuni militare convenționale, și să exercite supraveghere sau să încerce să influențeze politicile SUA referitoare la eforturile NATO de a contracara amenințările hibride rusești.
NATO, în special, a întreprins multiple măsuri pentru a contracara amenințările hibride. De exemplu, în 2025, NATO a lansat două misiuni, „Baltic Sentry” și „Eastern Sentry”, pentru a monitoriza, descuraja și răspunde la actele de sabotaj rusești asupra informațiilor de interes strategic (CUI) și la încălcările spațiului aerian”, se mai precizează în documentul citat.
COMENTARII / 0