Potrivit FMI, traiectoria economică a Europei este puternic condiționată de dinamica situației din Orientul Mijlociu, unde un conflict prelungit ar putea avea consecințe economice severe pentru regiune. O criză energetică severă și de durată ar putea accentua vulnerabilitățile economice și chiar determina o recesiune în zona euro, avertizează instituția financiară internațională.
Condițiile economice din Europa au înregistrat o scădere notabilă din cauza crizei energetice provocate de conflict, care ar putea conduce la o accentuare a restricțiilor financiare, se arată în ultimul raport al Fondului Monetar Internațional, după cum informează Euronews.
FMI subliniază că economia europeană demonstrează o reziliență remarcabilă, însă vulnerabilitatea sa la șocuri externe crește pe măsură ce criza energetică, generată de conflictul din Iran și de blocarea Strâmtorii Ormuz, se adâncește.
În acest context, instituția financiară recomandă implementarea rapidă a unor reforme structurale, printre care finalizarea pieței unice a UE prin îmbunătățirea interconectivității rețelelor electrice, consolidarea integrării financiare și impulsionarea productivității.
Citește șiViteza trenului la coliziune în Spania: raportul preliminar
O creștere semnificativă a prețurilor petrolului, de aproximativ 70%, a fost înregistrată, în același timp, prețurile gazelor în Europa au înregistrat o majorare de circa 45% față de perioada premergătoare conflictului. FMI emite o avertizare cu privire la impactul acestei situații asupra expansiunii economice, considerând că aceasta va exercita o presiune considerabilă, deși mai puțin severă decât șocul resimțit în anul 2022.
Deși Energia Regenerabilă acoperă deja mai mult de jumătate din producția de energie electrică în Europa, ceea ce constituie un progres considerabil, această transformare pe termen lung are un efect limitat în ceea ce privește protecția împotriva impactului puternic al fluctuațiilor prețurilor la energie.
Potrivit FMI, această evoluție pozitivă nu oferă decât o protecție parțială în fața provocărilor generate de volatilitatea costurilor energetice.
Scenariul economic european a fost ajustat în jos, potrivit FMI, care estimează acum o creștere a zonei euro cu puțin peste 1% în 2026, în comparație cu aproximativ 1,4% prognozat anterior conflictului din Iran. În prezent, inflația persistă la cote înalte, fiind determinată de presiunile continue pe energie și de disfuncționalitățile apărute în cadrul lanțurilor de aprovizionare.
Consecințele economice sunt condiționate de perioada de timp în care se desfășoară conflictul din Orientul Mijlociu. Rezultatele nu sunt încă cuantificabile.
Potrivit evaluărilor, perspectivele FMI sunt puternic condiționate de schimbările pe scena geopolitică. În cazul unui conflict de scurtă durată în Orientul Mijlociu, prejudiciile ar putea fi limitate, însă o criză care se prelungește ar avea potențialul de a induce recesiunea în Europa.
Dezvoltarea economică ulterioară va fi condiționată de traiectoria conflictului din Orientul Mijlociu, mai exact de efectele acestuia asupra aprovizionării cu energie și infrastructurii, potrivit declarațiilor comisarului european pentru economie, Valdis Dombrovskis.
Impactul economic general va depinde de modul în care va evolua conflictul din Orientul Mijlociu, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și infrastructura
a afirmat el în cadrul unei conferințe de presă, care a avut loc luni seară, în urma reuniunii miniștrilor de finanțe din zona euro.
Zona euro se confruntă cu o perioadă de incertitudine, potrivit avertismentului lansat de FMI, care subliniază necesitatea unei abordări prudente pentru a evita repetarea erorilor din trecut.
Măsurile de sprijin, pentru a fi eficiente, trebuie să aibă un caracter temporar și să fie concentrate pe anumite sectoare, astfel încât să nu influențeze excesiv cererea globală.
Este esențial ca aceste măsuri să fie implementate cu precauție pentru a nu crea efecte nedorite pe termen lung.
„să repete greșelile trecutului”
este o situație pe care FMI o consideră a fi de evitat cu orice preț.
Înainte de izbucnirea conflictului la nivel global, Europa era deja afectată de costuri energetice majorate, care au înregistrat o creștere substanțială pe 28 februarie. În acest context, industria europeană se confrunta cu cheltuieli energetice de două până la trei ori mai mari în comparație cu omologii săi din Statele Unite și China. Această diferență semnificativă nu este un fenomen tranzitoriu, ci mai degrabă o vulnerabilitate structurală, potrivit avertismentului emis de FMI.
Consolidarea Sistemului de Tranzacționare a Emisiilor ETS și optimizarea infrastructurii energetice electrice prin modernizare este esențială.
Continuarea reformelor în sectorul energetic este considerată crucială în situația actuală.
FMI recomandă Uniunii Europene să mențină Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care a fost aproape pe punctul de a se prăbuși, dar care, potrivit FMI, este un mecanism cheie care accelerează tranziția către energie eoliană și solară.
În cazul în care ETS ar fi abandonat, progresele înregistrate până în prezent în reducerea emisiilor de carbon ar putea fi compromise, avertizează instituția.
În plus, Europa trebuie să finalizeze piața internă a energiei, potrivit FMI, pachetul privind rețelele electrice propus de Comisie în decembrie fiind „un pas important”.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a făcut un apel către Parlament și Consiliu pentru a ajunge la un consens politic privind propunerea de modernizare a rețelelor electrice și dezvoltarea capacităților de stocare a energiei până în vară. Această inițiativă va fi crucială pentru tranziția energetică a UE și va reprezenta un subiect dominant pe agenda politică și în dezbaterile politice din perioada următoare.
Initiativa „Made in Europe” se poate dovedi a fi deficitară în anumite circumstanțe.
Documentul elaborat de FMI evaluează și sugestia înaintată de Comisie cu privire la Industrial Accelerator Act (IAA), din care rezultă că aceasta integrează dispoziții valoroase, de exemplu, diversificarea rețelelor de alimentare.
FMI subliniază că reglementările privind achizițiile „Made in Europe” și cerințele impuse pentru investițiile străine, legate de generarea de valoare la nivel local, riscă să denatureze piețele și să compromită avantajul competitiv. Apărarea industriilor strategice este un obiectiv legitim, însă trebuie să se bazeze pe o evaluare detaliată a raportului cost-beneficiu, afirmă instituția.
Măsurile de politică publică variază considerabil în funcție de eficacitate și de cheltuieli, astfel încât intervențiile ar trebui să fie restricționate la situațiile în care mecanismele de piață nu sunt în măsură să funcționeze corespunzător fără ajutor extern.
De asemenea, raportul atrage atenția asupra posibilelor consecințe nefaste ale unor decizii politice, politici publice care ar putea duce la rezultate contrare celor scontate. În acest sens, se menționează că diminuarea restricțiilor privind concurența, implementarea unor strategii industriale lipsite de coordonare la nivel european sau abandonarea angajamentelor climatice asumate anterior ar putea avea, pe termen lung, efecte negative asupra statutului economic al Europei, slăbindu-l în loc de a-l consolida.
COMENTARII / 0