Senatul Statelor Unite ale Americii a făcut cunoscut faptul că întoarcerea tuturor minorilor ucraineni deportați de către Rusia este o condiție esențială pentru sprijinirea oricărui acord de pace viitor dintre Kiev și Moscova. Un grup de senatori americani a înaintat o propunere care include 19.000 de copii ucraineni răpiți și a sugerat ca Rusia să fie declarată stat sponsor al terorismului în cazul în care acești minori nu vor fi repatriați. Între timp, Uniunea Europeană se pregătește să impună noi sancțiuni împotriva rețelelor care au fost implicate în transferurile ilegale de minori, după cum informează Kyiv Post.
Negocierile de pace privind conflictul dintre Rusia și Ucraina se axează, în general, pe aspecte strategice și militare, precum și pe garanții de securitate și sancțiuni. Însă, o altă chestiune a devenit din ce în ce mai importantă în discuții: soarta miilor de copii ucraineni care au fost deportați, transferați și integrați forțat în sistemul de stat rus.
Moscova este acuzată de Kiev că înceracă să șteargă viitorul Ucrainei, Kiev considerând această situație o problemă umanitară extrem de gravă. Acesta este unul dintre cele mai clare exemple ale acestei încercări, potrivit surselor.
Citește șiRusia restrânge libertatea bărbaților, creând temeri de mobilizare
O inițiativă legislativă recentă în Senatul SUA a consolidat poziția politică privind o problemă stringentă. Senatorii Chuck Grassley și Amy Klobuchar sunt la originea Rezoluției 236, care stabilește o poziție clară pentru negociatorii americani. Această rezoluție, deși fiind o declarație de intenție și nu un act normativ obligatoriu, are un mesaj limpede: toți copiii ucraineni care au fost răpiți trebuie să fie returnați fără condiții prealabile pentru a se ajunge la un acord de pace viabil între Ucraina și Rusia.
Nu se vor negocia acorduri de pace fără returnarea copiilor.
Această abordare vizează consolidarea sprijinului pentru Ucraina și reafirmarea angajamentului SUA față de respectarea drepturilor copilului și a suveranității Ucrainei.
19.546 de cazuri de deportări ilegale și transferuri forțate de copii ucraineni au fost confirmate până la 16 aprilie 2025, potrivit datelor furnizate de Ucraina.
În același timp, doar 1.274 de copii au fost returnați până la acea dată.
Măsura în cauză critică dur acțiunile Rusiei, care a efectuat
răpirea, transferul forțat și deportarea ilegală
de copii din Ucraina.
Aceste cifre și fapte au fost incluse într-un document oficial.
O nouă atenție a fost acordată rezoluției după ce Gary Peters, senator democrat, a susținut-o alături de Grassley, consolidând astfel presiunii bipartite de la Washington pentru ca repatrierea copiilor să fie un punct central al oricărui acord.
Într-o mișcare menită să consolideze cadrul legal, Congresul explorează posibilitatea de a conferi o bază juridică solidă unei anumite inițiative. Inițiativa în cauză a stârnit un interes deosebit în rândul legislatorilor, care încearcă acum să o codifice în lege.
Deși nu are caracter obligatoriu, rezoluția 236 adoptată de Senat nu impune măsuri concrete Casei Albe. Cu toate acestea, reprezentanții americani au asociat această declarație cu inițiative legislative cu caracter obligatoriu, care vizează transformarea repatriării copiilor ucraineni răpiți dintr-o obligație etică într-un mijloc de presiune juridică și financiară.
Legea privind recuperarea și pedepsirea celor responsabili de răpirea copiilor ucraineni a fost promovată de Klobuchar și Grassley ca o prioritate de vârf.
Inițiativa a fost aprobată de Senat și face acum parte din Legea de Autorizare a Apărării Naționale pentru exercițiul financiar 2026, care a fost înaintată spre promulgare pe biroul președintelui, după cum relatează biroul senatorului Klobuchar.
Obiectivul acestei legi este de a consolida sprijinul oferit de SUA pentru operațiunile de căutare și identificare a copiilor ucraineni care au fost răpiți, de a facilita reabilitarea și reintegrarea acestora, precum și de a-i trage la răspundere pe cei care sunt responsabili de aceste acțiuni.
Legea de autorizare a apărării naționale, care a fost semnată de către președintele Donald Trump, include o prevedere care are legătură cu eforturile de a readuce copiii ucraineni răpiți. Această prevedere, promovată anterior de către congresmanul Greg Landsman în cadrul Camerei Reprezentanților, are drept scop reactivarea unui program deja existent al Departamentului de Stat. Programul în cauză este menit să ofere sprijin tehnic și formare specializată Ucrainei, astfel încât aceasta să poată localiza și recupera copiii care au fost răpiți.
Rusia se confruntă cu repercusiuni legislative suplimentare pe frontul internațional.
Un grup de senatori americani, printre care Lindsey Graham și Richard Blumenthal, a înaintat o propunere de lege care vizează declararea statului rus ca sponsor al terorismului, în cazul în care Moscova refuză să predea celor puțin 19.000 de copii ucraineni despre care se afirmă că au fost răpiți.
Nu există nicio mențiune directă din partea senatorilor.
Această inițiativă legislativă este o încercare de a exercita presiuni asupra Rusiei pentru a reveni asupra acţiunilor sale în Ucraina și a readuce copiii ucraineni în familiile lor.
Senatorii Katie Britt și Amy Klobuchar completează lista parlamentarilor care susțin acest proiect de lege.
Proiectul de lege prevede că reunificarea copiilor cu familiile lor este o condiție esențială, iar secretarul de stat al SUA trebuie să confirme, într-un termen de 60 de zile de la adoptarea proiectului, că minorii au fost reuniți în siguranță cu părinții sau tutorii lor și că procesul de reintegrare a fost inițiat. În cazul în care această confirmare nu poate fi făcută, Rusia va fi oficial catalogată ca stat sponsor al terorismului, conform legislației americane.
În luna octombrie, măsura a fost aprobată în unanimitate de către Comisia pentru relații externe a Senatului. Senatorul Graham a afirmat că o astfel de clasificare ar avea un impact devastator asupra economiei rusești și că aceasta este o consecință imperativă în cazul în care cei mici nu sunt readuși în țară.
Semnalul venit din partea Congresului american are scopul de a depășească limitele simplelor declarații de condamnare. O nouă linie roșie politică a fost trasată de Senat: niciun accord de pace nu ar trebui să fie considerat definitiv atâta timp cât copiii ucraineni rămân în mâinile Rusiei. În acest scop, proiectele de lege obligatorii propun să fie corelate cu fonduri, mecanisme de aplicare și presiuni prin sancțiuni.
Este considerată o infracțiune gravă care afectează însăși esența identității.
Transferul de copii ucraineni pe teritoriul Rusiei reprezintă o acțiune cu implicații mult mai profunde decât simplele strămutări de civili.
Potrivit autorităților ucrainene și anchetatorilor internaționali, numeroși copii au fost ulterior înregistrați cu documente rusești, plasați în cadrul unor instituții din Rusia, unde au fost expuși la propagandă și, treptat, detașați de limba, familiile și identitatea națională originare.
În martie 2023, Curtea Penală Internațională a dispus mandate de arestare împotriva Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, și Mariei Lvova-Belova, comisarul pentru drepturile copilului al Rusiei, acuzați de implicare în deportarea și transferul nelegal al copiilor ucraineni din regiunile Ucrainei aflate sub ocupație rusă. Decizia a fost luată în urma unor investigații detaliate.
Nu sunt adevărate aceste acuzații
, a răspuns Rusia la acuzațiile aduse.
Yana Lantratova a fost desemnată de Duma de Stat a Rusiei în funcția de comisar federal pentru drepturile omului, un post care are raportare directă către Vladimir Putin, în ziua de joi.
Reacții de nemulțumire au apărut la nivel internațional imediat după această decizie, deoarece Lantratova a fost acuzată de către serviciile de informații din Ucraina că a organizat, în anul 2022, răpirea cu forța și adopția în mod ilegal a unor copii care sunt cetățeni ucraineni.
Senatul SUA a adoptat o rezoluție care caracterizează răpirile de copii drept o strategie de eliminare a naționalității și identității ucrainene.
Acest document menționează, de asemenea, schimbările aduse de Rusia în legislația sa privind adopțiile, introduse ulterior invaziei la scară largă, pe care Ucraina și partenerii săi le consideră a fi fost create pentru a grăbi asimilarea copiilor ucraineni în societatea rusă.
Repatrierea a evoluat dincolo de o solicitare pur umană, transformându-se într-un test crucial pentru evaluarea legitimității unui potențial acord de pace în viitor.
În cadrul eforturilor diplomatice, Europa își sincronizează strategia de presiune asupra Rusiei, consolidând frontul comun împotriva acesteia.
Washingtonul și-a consolidat abordarea legislativă, în timp ce Europa a inițiat simultan o serie de demersuri diplomatice, financiare și sancțiuni suplimentare, care au drept obiectiv rețelele responsabile de deportarea și asimilarea forțată a copiilor originari din Ucraina.
11 mai a marcat data unei reuniuni la nivel înalt, co-organizată de Uniunea Europeană, Ucraina și Canada la Bruxelles, în cadrul Coaliției Internaționale pentru Returnarea Copiilor Ucraineni. Acest eveniment a adunat parteneri internaționali pentru a coordona eforturile de identificare, returnare și reintegrare a minorilor luați de Rusia. Coaliția a fost inițial lansată la Kiev în 2024 și este coprezidată de Ucraina și Canada, Uniunea Europeană devenind membră cu drepturi depline în 2025.
Noi măsuri restrictive au fost instituite de către Uniunea Europeană împotriva a 16 persoane și șapte entități presupuse a fi implicate în transferul ilegal de copii originari din Ucraina. Aceste măsuri punitive includ blocarea bunurilor și interzicerea deplasărilor, iar persoanelor fizice și juridice din cadrul UE li se interzice să ofere resurse financiare sau economice celor care au fost sancționați.
Problema copiilor răpiți de către Rusia a devenit un punct critic în discuțiile privind pacea. Rusia se confruntă cu presiuni internaționale crescute pe această temă. Negocierile au luat o turnură mai complexă odată cu această problemă. În acest context, SUA au avertizat Moscova cu privire la posibilitatea unor sancțiuni suplimentare.
Se conturează o poziție transatlantică clară: acordurile de pace care nu țin cont de copiii ucraineni rămași în Rusia nu vor fi recunoscute ca atare.
O astfel de înțelegere ar reprezenta o legitimare a unuia dintre cele mai deranjante delicte comise în timpul conflictului.
Pot fi purtate discuții privind acordurile de securitate, iar măsurile coercitive economice ar putea fie să fie atenuate, fie să fie consolidate.
Însă, în nici un caz viața, numele și identitățile copiilor care au fost răpiți nu ar trebui să fie folosite ca elemente de negociere.
COMENTARII / 0