A treia săptămână a conflictului dintre Statele Unite și Iran se încheie cu presiuni crescute asupra administrației Președintelui Donald Trump, care se luptă să gestioneze o situație din ce în ce mai complicată: costurile energetice la nivel global creșterea, SUA sunt izolate de partenerii săi tradiționali, iar numărul de militari care urmează să fie desfășurați crește, contrar aserțiunii sale inițiale că operațiunile militare vor fi limitată și de scurtă durată, potrivit unei analize Reuters.
Trump a descris alte națiuni membre NATO drept „slabe” din cauza refuzului lor de a contribui la protecția Strâmtorii Ormuz, susținând în același timp că operațiunile militare decurg conform planificării.
Însă, afirmația sa din ziua de vineri, și anume că respectiva confruntare a fost deja câștigată din punct de vedere militar, a intrat în conflict cu situația actuală, caracterizată printr-un Iran tot mai agresiv, care continuă să restricționeze fluxul de petrol și gaze în regiunea Golfului, concomitent cu efectuarea de atacuri cu rachete în întreaga arie geografică.
Trump, care a preluat funcția promițând că va ține SUA departe de intervenții militare „stupide”, pare acum să nu mai controleze nici rezultatul, nici mesajul unui conflict la care a contribuit la începutul său.
Conflictul ridică îngrijorări legate de impactul asupra moștenirii sale prezidențiale și a șanselor partidului său în alegerile intermediare din noiembrie, unde republicanii luptă pentru a păstra majoritățile fragile în Congres.
În acest context, absența unei strategii clare de ieșire din conflict este deosebit de îngrijorătoare.
Citește șiSUA aprobă derogare pentru zboruri Iran-Najaf: ce înseamnă conexiunea?
Încercările lui Trump de a gestiona conflictul cu Iranul au creat o situație dificilă, potrivit lui Aaron David Miller, fost negociator pentru regiunea Orientului Mijlociu în cadrul administrațiilor republicane și democrate, care a afirmat:
„Trump și-a construit o cutie numită războiul cu Iranul și nu știe cum să iasă din ea”
.
Această problemă reprezintă cea mai mare sursă de frustrare pentru el, după cum a adăugat Miller.
Afirmația privind consecințele acțiunilor împotriva Iranului a fost dezmințită de către un reprezentant al administrației prezidențiale, care a oferit o perspectivă diferită.
Iranul a suportat pierderi semnificative, inclusiv eliminarea mai multor lideri importanți prin operațiuni de asasinat direcționate.
De asemenea, mai mare parte a flotei sale maritime a fost distrusă și arsenalul de rachete balistice a fost în mare măsură anihilat.
Un oficial a declarat că operațiunea a avut un rezultat militar clar, adăugând că „Acesta a fost un succes militar incontestabil”.
Restricțiile privind capacitatea de acțiune a lui Trump au devenit evidente
Constrângerile privind capacitatea de acțiune a lui Trump – atât din punct de vedere diplomatic, cât și militar și politic – au devenit extrem de evidente în cursul ultimei săptămâni.
Rezistența internațională l-a luat pe nepregătit pe președinte, care s-a aflat în fața opoziției ferme din partea celorlalți membri NATO și a partenerilor străini în ceea ce privește desfășurarea forțelor navale pentru consolidarea securității în Strâmtoarea Ormuz, după cum a declarat un alt oficial de la Casa Albă pentru Reuters.
În urma presiunilor, unii membri ai echipei de consilieri de la Casa Albă au propus ca Trump să identifice prompt o soluție de compromis și să impună anumite limite operațiunii militare în curs, potrivit unei surse familiare cu discuțiile. Însă, rămâne incert dacă această sugestie va fi suficientă pentru a schimba decizia lui Trump. Unii experți consideră că rezervele exprimate de aliați nu se datorează numai lipsei de consultare în legătură cu un posibil război, ci și unei anumite nemulțumiri generate de atitudinea Trump față de parteneriatele tradiționale ale SUA de când acesta a preluat puterea, în urmă cu 14 luni.
Divergențele cu Israelul au devenit evidente, Trump afirmând că nu a avut cunoștință despre planurile de atac asupra zăcământului de gaze South Pars din Iran, în timp ce reprezentanții israelieni au dezvăluit că operațiunea a fost efectiv coordonată cu Statele Unite.
În prezent, Trump se confruntă cu o situație critică în cadrul operațiunii „Epic Fury”, fără să existe indicii clare despre direcția în care se va îndrepta.
O escaladare a acţiunilor militare americane ar putea duce la ocuparea unor obiective strategice iraniene, precum Insula Kharg, unde se află un centru petrolier cheie, sau la desfăşurarea de trupe de-a lungul coastelor Iranului, cu scopul de a neutraliza lansatoarele de rachete. Însă, o astfel de abordare ar presupune un angajament militar prelungit, care ar întâmpina probabil o opoziţie semnificativă din partea opiniei publice americane, potrivit Reuters.
În urma unui posibil eșec al negocierilor, Trump ar putea considera că a obținut o victorie și ar putea opta pentru o retragere, ceea ce ar putea duce la îndepărtarea aliaților din Golf.
Aceștia din urmă ar rămâne cu un Iran afectat și ostil, care ar continua să urmărească dezvoltarea unei arme nucleare de bază și să controleze rutele maritime în regiunea Golfului.
Iranul a negat că ar urmări obținerea unei arme nucleare.
În acest context, posibilitatea unor noi tensiuni în regiune rămâne o preocupare majoră.
Reuters a raportat vineri că armata SUA desfășoară mii de pușcași marini și marinari suplimentari în Orientul Mijlociu, deși nu s-a luat nicio decizie de a trimite trupe în Iran.
Conflictul a scos la iveală o realitate suplimentară și anume că Trump pierde treptat controlul ferm asupra curentului său politic MAGA, deoarece unii influențatori importanți au început să se pronunțe împotriva acestui război. În ciuda faptului că adepții săi fideli îi au stat alături în mare parte până în prezent, specialiștii prevăd că Trump ar putea începe să piardă din influență în perioada următoare, în cazul în care costurile carburanților rămân în creștere și forțele militare americane sunt relocate.
În urma escaladării crizei economice, potrivit strategului republican Dave Wilson,
„oamenii vor începe să se întrebe: «De ce plătesc din nou prețuri ridicate la benzină? … De ce Strâmtoarea Ormuz determină acum dacă pot sau nu să plec în vacanță luna viitoare?»”
atunci când situția economică va deveni mai clară.
Se pare că anumite considerații au fost incorect evaluate.
Reflectând asupra evenimentelor din ultimele săptămâni, începând cu 28 februarie, când a izbucnit conflictul, în sânul administrației a prins rădăcini o părere, potrivit căreia războiul și urmările sale ar fi meritat o evaluare mai aprofundată anterior, după cum afirmă două persoane aflate în legătură directă cu strategia Casei Albe.
În replică, însă, primul oficial al Casei Albe a susținut că respectiva operațiune a fost supusă unei planificări meticuloase și că aceasta dispunea de toate resursele necesare pentru a face față oricărui scenariu posibil.
Se consideră că Trump a comis o greșeală gravă în evaluarea sa, referitoare la răspunsul pe care Iranul l-ar fi dat în cazul unui conflict pe care regimul iranian îl percepe ca fiind vital.
Reacția Teheranului a constat în lansarea rachetelor disponibile și mobilizarea unei flote de drone armate, strategie menită să contracareze avantajul militar al adversarilor săi. Acest răspuns a vizat țările învecinate din regiunea Golfului și a dus la blocarea aproape completă a Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transportul a aproximativ o cincime din petrolul mondial.
În ciuda așteptărilor, abordarea administrației Trump legate de potențialele pericole nu a reușit să producă efectele scontate.
Trump și echipa sa de consilieri nu au găsit o soluție eficientă pentru a atenua aceste riscuri.
Fostul ambasador al Statelor Unite, John Bass, a exprimat opinii critice privind pregătirea pentru consecințele imprevizibile ale unui posibil conflict cu Iranul.
În acest context, el a menționat că scenariile actuale nu țin cont de evoluțiile neprevăzute care ar putea schimba cursul evenimentelor într-o direcție neanticipată.
„Ei nu au reușit să analizeze situațiile neprevăzute legate de modul în care un conflict cu Iranul ar putea lua o turnură neașteptată, în care lucrurile s-ar putea desfășura altfel decât conform planului pe care l-au stabilit”
,
a declarat John Bass, care a avut experiență diplomatică în Afganistan și Turcia.
Semnele de frustrare ale lui Trump devin tot mai vizibile pe măsură ce conflictul se prelungește, acesta fiind din ce în ce mai nemulțumit de lipsa de control asupra mesajului transmis publicului.
În zilele recente, Trump și-a îndreptat criticile împotriva mass-media, lansând acuzații nefondate de „trădare” la adresa reportajelor pe care le consideră a fi subminând eforturile de război.
Comunicarea deficitară a președintelui a devenit o problemă, potrivit lui Brett Bruen, fost consilier în politica externă în administrația Obama, care conduce firma de consultanță strategică Situation Room din Washington.
„Îi este greu să dicteze ritmul știrilor, așa cum era obișnuit, pentru că încă nu poate explica de ce a dus această țară la război și ce va urma”
, a afirmat Bruen, sugerând că președintele Trump și-a pierdut talentul în ceea ce privește comunicarea.
În prezent, Brett Bruen conduce Situation Room, o firmă de consultanță strategică.
COMENTARII / 0