Un conflict militar în Iran, demarat sub președinția lui Donald Trump, se confruntă cu o opoziție similară din partea cetățenilor americani, comparabilă cu cea înregistrată în timpul războiului din Irak în 2006, perioadă marcată de violențe intense, și a războiului din Vietnam la începutul anilor 1970, conform rezultatelor unui studiu de opinie realizat de Washington Post-ABC News-Ipsos. Această reacție negativă apare pe fondul unei situații economice din ce în ce mai dificile și a temerilor legate de terorism, alimentate de operațiunile militare în curs, după cum relatează astăzi Washington Post.
Majoritatea americanilor, 61%, consideră că decizia de a utiliza forța militară împotriva Iranului a fost o eroare. Doar în jur de două zecimi dintre aceștia apreciază că intervenția Statelor Unite în Iran a fost una reușită. În același timp, aproximativ patru zecimi dintre respondenți descriu efortul de război ca fiind un eșec, în timp ce alte patru zecimi consideră că este încă prea devreme pentru a evalua rezultatele. Aceste cifre sugerează că războiul este nepopular în rândul publicului american, într-un context în care economia este din ce în ce mai afectată, potrivit datelor sondajelor. Toate acestea se întâmplă în timp ce administrația de la Casa Albă sub președintele Trump a încercat să convingă populația că situația actuală este mai bună decât cea din timpul administrațiilor democrate.
Procentul de susținători ai războiului în rândul celor care se consideră republicani rămâne 79%, aceștia fiind de părere că decizia a fost corectă. În ceea ce privește independenții care înclină spre Partidul Republican, aproximativ jumătate, 52%, consideră că decizia a fost corectă, în timp ce 46% o consideră o greșeală.
Citește șiVitali Kliciko: „Rusia distruge Kievul”. Atacurile cu drone și rachete au lovit poduri, locuințe și infrastructura critică
Deși sunt sceptici în legătură cu războiul, majoritatea americanilor păstrează o anumită doză de neîncredere față de Iran, fapt ce se reflectă într-o diviziune aproape egală atunci când vine vorba despre oportunitatea unui acord de pace în acest moment. Pe de o parte, 48% dintre americani sunt de părere că ar trebui să fie încheiat „un acord de pace cu Iranul, chiar dacă termenii acestuia ar putea fi mai puțin favorabili pentru SUA”. Pe de altă parte, 46% consideră că Statele Unite ar trebui să „exercite presiuni asupra Iranului pentru a obține condiții mai bune, chiar dacă acest lucru ar implica reluarea intervenției militare americane împotriva Iranului”.
Proporția de independenți politici dispuși să accepte un acord de pace pentru Statele Unite este de 50%, în timp ce 76% dintre democrați împărtășesc aceeași părere. Pe de altă parte, o majoritate de 79% dintre republicani doresc să obțină un acord mai favorabil, fiind dispuși să continue acțiunile militare împotriva Iranului dacă este necesar.
La 7 aprilie, avertismentul lui Trump cu privire la consecințele unui posibil conflict cu Iranul a stârnit îngrijorare în rândul publicului american.
„O întreagă civilizație va muri în seara asta și nu va mai fi readusă niciodată la viață”
a fost afirmația care a precedat un posibil acord între SUA și Iran, acord care a avut drept rezultat un armistițiu.
Această declarație a fost în general respinse de public, doar 21% dintre americani exprimându-și o părere pozitivă, în timp ce 76% au avut o reacție negativă.
În rândul republicanilor, declarația lui Trump a creat diviziuni, 57% dintre cei care se autoidentifică drept MAGA susținând afirmația, în timp ce 79% dintre republicanii non-MAGA au avut o reacție defavorabilă.
Asemănarea istorică cu conflictele din Irak și Vietnam — care au divizat societatea americană la acea vreme și au fost ulterior percepute ca fiind lipsite de succes — are o importanță deosebită. Doar două luni au fost suficiente pentru ca războiul inițiat de Trump să atingă nivelul de dezaprobare înregistrat de războiul din Irak abia după ani de zile de la începerea acestuia, în martie 2003. Conform sondajelor Gallup, la mijlocul anului 2006, 59% dintre americani considerau că războiul din Irak a constituit o greșeală, aceeași proporție de persoane având o părere similară despre războiul din Vietnam de la începutul anilor 1970.
În conflictul din Vietnam, 50.000 de vieți americane au fost pierdute până în 1971, an în care sondajele Gallup au arătat că 61% dintre cetățenii americani considerau că intervenția militară a fost o decizie greșită. La fel de nepopular a fost și războiul din Irak, unde 2.402 de soldați americani au căzut până în aprilie 2006, perioadă în care 59% dintre americani, conform unui sondaj Washington Post-ABC News, regretau implicarea țării în conflict. În paralel,
13 militari americani
au fost raportați ca fiind decedați în războiul cu Iran, potrivit anunțurilor Pentagonului.
Doar o mică parte din populația americană are încredere că războiul va atinge obiectivul său principal, și anume să prevină dezvoltarea armelor nucleare de către Iran, obiectiv pe care Trump l-a avut în vedere la momentul declanșării atacului.
Mai exact, 65% dintre americani se îndoiesc că orice acord care pune capăt războiului va fi în măsură să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, o proporție similară cu cea a celor care au avut aceeași părere în legătură cu acordul încheiat în 2015 de administrația Obama, care a impus limite programului nuclear iranian, și care a fost susținută de 64% dintre americani la acea vreme.
Surpriza a cuprins o parte a populației americane odată cu decizia de a lansa un atac împotriva Iranului, aceasta fiind considerată de unii în contradicție cu angajamentele luate de Trump în timpul campaniei electorale din 2024, și anume acela de a menține Statele Unite departe de conflictele externe.
În ceea ce privește acțiunile lui Trump împotriva Iranului, 22% dintre americani consideră că acestea sunt conforme cu pozițiile sale din campania electorală din 2024, pe când 46% afirmă că sunt divergente, în timp ce 30% declară că nu au o părere clară.
În rândul republicanilor, aproximativ jumătate sunt de părere că acțiunile lui Trump sunt în acord cu promisiunile sale din campanie, 2 din 10 consideră că și-a încălcat angajamentele, iar la aproximativ 3 din 10 respondenți nu li se pare clară această chestiune.
Consecințele financiare ale conflictului din Iran au un impact semnificativ asupra populației americane, determinând o schimbare a obiceiurilor de consum, în rândul unui număr din ce în ce mai mare de persoane care încep să resimtă efectele acestuia.
60% dintre cetățenii americani consideră că intervenția militară a Statelor Unite a ridicat probabilitatea ca economia să alunece într-o perioadă de recesiune.
Mai mult de 4 din 10 persoane declară că majorarea prețurilor la carburanți le-a determinat să reducă kilometrajul și cheltuielile casnice.
În același timp, 3 din 10 indivizi afirmă că și-au ajustat planurile de deplasare sau vacanță.
În total, 6 din 10 americani relatează că s-au confruntat cu cel puțin una dintre aceste repercusiuni economice.
La fiecare doi americani, unul se așteaptă la o creștere a costurilor carburanților în perioada următoare, în vreme ce 21% consideră că situația se va ameliora, pe când 15% estimează că prețurile vor stagna.
În ultimele luni, situația financiară a americanilor a suferit modificări semnificative, 23% dintre persoane declarând că „rămân în urmă financiar”, o creștere față de 17% înregistrat anterior.
În același timp, proporția celor care afirmă că nu au ajuns la același nivel de prosperitate ca atunci când Trump a devenit președinte a înregistrat o creștere, trecând de la 33% la 40%.
Nu sunt date
despre alte evenimente, însă se știe că atacul asupra Iranului a avut loc începând cu 28 februarie.
Proporția celor care afirmă că nu se bucură de aceeași bunăstare a înregistrat o creștere semnificativă: 9 puncte procentuale în rândul respondenților de etnie albă fără diplomă universitară și 13 puncte procentuale în rândul independenților cu tendințe republicane. Aceste grupuri, care au fost esențiale pentru alegerea lui Trump, manifestă opinii divergente cu privire la strategia sa de gestionare a conflictului.
Țara este considerată de asemenea vulnerabilă din cauza acţiunilor întreprinse de Trump, ceea ce creează temeri în rândul americanilor. Percepţia acestora este că astfel de acţiuni au subminat securitatea naţională.
61% dintre americani consideră că intervenția militară a SUA în Iran a ridicat semnificativ riscul de terorism îndreptat împotriva cetățenilor americani, comparativ cu 48% care au exprimat această îngrijorare după ce generalul iranian Qasem Soleimani a fost ucis de către Trump în 2020.
Majoritatea americanilor consideră că acțiunile Statelor Unite ale Americii 56% ar putea deteriora considerabil legăturile cu partenerii strategici internaționali. Această percepție a luat naștere în urma criticilor aduse de președintele Trump la adresa partenerilor europeni care au îndoieli cu privire la planul din spatele operațiunii militare împotriva Iranului. De asemenea, statele din Golful Persic, care sunt deja afectate de riposta Iranului, sunt îngrijorate de posibilitatea unor repercusiuni suplimentare.
COMENTARII / 0