Războiul înrăutățește starea ecosistemului marin din Golful Persic

Un ecosistem marin complex și variat din Golful Persic se confruntă cu pericole majore, deoarece mediul acvatic care găzduiește dugongi, țestoase marine, corali și mangrove, precum și specii vulnerabile aflate pe lista speciilor în pericol de dispariție este expus la bombele și deversările de petrol generate de conflictul actual.
Informația a fost transmisă luni de către AFP, citată de Agerpres.

Observatorul Conflictelor şi Mediului (CEOBS) a catalogat aproape trei sute de evenimente care implică pericole pentru mediu de la debutul conflictului, printre care și atacuri la petrolieri care pot duce la scurgeri de petrol în mare. Un factor care agravează situația este configurația Golfului, cu o adâncime medie de 50 de metri, fiind o mare semi-închisă, care se conectează la Oceanul Indian doar prin Strâmtoarea Hormuz, și având o circulație a apei extrem de lentă, între doi și cinci ani, ceea ce face ca dispersia petrolului și a altor poluanți să fie sever limitată.

„Nu există date”

Citește șiDonald Trump i-a propus lui Xi Jinping ca SUA să vândă arme Chinei, spune ambasadorul american la Beijing

Această zonă este habitatul celei de-a doua populații ca mărime de dugongi la nivel global, mamifere marine erbivore aflate într-o situație vulnerabilă, cu un număr estimat între 5.000 și 7.500 de indivizi, precum și aproximativ zece alte specii de mamifere marine, printre care balene cu cocoașă și rechini balenă. În apele calde ale golfului au fost identificate peste 2.000 de specii marine, inclusiv peste 500 de specii de pești și cinci specii de broaște țestoase, printre care și broasca țestoasă caret, care este în pericol critic de dispariție. De asemenea, există 100 de specii de corali care, împreună cu mangrovele și iarba marină din zonă, constituie habitate esențiale pentru reproducerea și creșterea peștilor și crustaceelor.

Un adevărat dezastru ecologic se conturează în urma conflictului din regiune, iar experții avertizează că acesta ar putea avea consecințe devastatoare asupra echilibrului delicat al ecosistemului marin din Golful Persic.

„O bombă cu ceas ecologică”

este termenul folosit pentru a descrie situația, care pune în pericol supraviețuirea unor specii aflate deja pe lista celor amenințate, precum testoasele și coralii, din cauza riscului de deversări de petrol și a explozilor provocate de bombe.

O situație alarmantă se prezintă în Golf, unde numeroase nave, încărcate cu aproximativ 21 de miliarde de litri de petrol, reprezintă o amenințare ecologică iminentă pentru ecosistemele deja vulnerabile din cauza încălzirii globale și a traficului maritim intensiv, avertizează organizația Greenpeace.

„Acesta este un dezastru ecologic care aşteaptă să se întâmple”

, afirmă Nina Noelle de la Greenpeace Germania.
Din 1 martie, nouă incidente care au implicat petroliere, inclusiv atacuri, au fost semnalate agenţiei britanice de siguranţă maritimă UKMTO, dintre care opt au fost confirmate ulterior de Organizaţia Maritimă Internaţională.
În plus, trei atacuri au fost revendicate de Garda Revoluţionară Iraniană, dar nu au fost confirmate de organismele internaţionale.
Pe uscat, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a calificat atacurile israeliene împotriva depozitelor de petrol ale Teheranului drept „ecocid”, condamnând „contaminarea solului şi a apelor subterane”.

„Războaiele din anii 1980 şi 1990 demonstrează măsura în care ecosistemele Golfului Persic sunt expuse poluării legate de conflicte, fie că aceasta rezultă din deteriorarea instalaţiilor petroliere terestre sau offshore, fie din deversări cauzate de atacuri asupra traficului maritim”

, a declarat pentru AFP Doug Weir, directorul CEOBS.
Războiul din Golf din 1991 a provocat una dintre cele mai mari deversări de petrol marine legate de un conflict armat, necesitând decenii pentru a fi curăţată: 11 milioane de barili de petrol (aproximativ 1,75 miliarde de litri) au fost vărsate, contaminând 640 km de coastă saudită şi ucigând peste 30.000 de păsări marine, potrivit mai multor studii.

Un efect dezastruos lovește recifele de corali, iar consecințele sunt descrise de critici ca fiind catastrofale.

„Este un ecocid”

John Burt, profesor de biologie la Centrul Arab Mubadala pentru Ştiinţe Climatice şi de Mediu, consideră că impactul asupra coralilor poate fi limitat:

„Petrolul are tendința de a pluti, ceea ce înseamnă că rămâne la suprafață și nu intră în contact direct cu coralii, cu excepția zonelor puțin adânci. Însă, acest lucru nu se aplică și sistemelor tidale”

,
cum ar fi mlaștini sărate sau zone mlăștinoase de coastă expuse la reflux, unde efectele pe termen mediu ar putea fi semnificative.
În ceea ce privește păsările marine, acestea sunt extrem de vulnerabile, deoarece hidrocarburile le distrug impermeabilizarea penajului, provocând hipotermie și înec.
De asemenea, migrația lor ar putea fi perturbată de zgomotul exploziilor și de coloanele de fum toxic, deoarece Peninsula Arabică se află la intersecția multor rute migratorii care leagă Europa, Asia Centrală, Africa și Asia de Sud.
În plus, Doug Weir subliniază că minele marine și alte dispozitive explozive pot provoca perturbări acustice care afectează mamiferele marine și alte animale, pe lângă daunele provocate de explozii structurilor subacvatice naturale, cum ar fi recifele.
Studiile din 2003 și 2020, publicate în Nature și în revista Royal Society, au stabilit o legătură între utilizarea sonarului militar de medie frecvență și eșuarea cetaceelor.