Se creează un element div și se atribuie la variabila ad.
ad.id este setat la ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiMesaje RO-Alert, emise în Tulcea după ce două ținte aeriene au fost detectate în apropierea graniței cu România. Două avioane F-18 au fost ridicate pentru monitorizare
ad.style.display = ‘block’;
Proprietatea style.position a obiectului ad este setată la ‘absolute’.
The script assigns the value ‘-1px’ to the top property of the ad element’s style.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3908423″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/recolte-distruse-biciclist-pe-albia-fluviului-si-stanca-foametei-din-ungaria-cum-a-devastat-seceta-dunarea-totul-s-a-uscat-3908423″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}
Dealul Gellert a fost sub stânca care a apărut la suprafața Dunării, iar Inseg-szikla a devenit numele ei în capitala Ungariei. De-a lungul secolelor, stânca a servit ca semnal de avertisment. Când a început să iasă la suprafață din Dunăre, sub Dealul Gellert din Budapesta, aceasta semn
Astăzi, pe fondul unor niveluri record de scăzute ale apei pe Dunăre, stânca nu numai că a ieșit din apă, ci a ieșit la suprafață aproape în întregime, împreună cu albia nisipoasă pe care se află, uimind geologii și cercetătorii guvernamentali trimiși să o examineze. Și, așa cum se spunea că va avertiza stânca, Ungaria se confruntă acum cu o criză energetică fără precedent, care a forțat țara să oprească toate reactoarele nucleare răcite cu apă din Dunăre, cu excepția unuia, pentru prima dată în 44 de ani.
În cadrul expediției sale, sursa citată a traversat peste 160 km de-a lungul malurilor Dunării, fluviul cel mai lung din Uniunea Europeană, care asigură resursele pentru cele 10 țări pe care le traversează. În timpul călătoriei, au fost vizitate sate și orașe în care locuitorii se confruntă cu dificultăți în obținerea apei potabile, iar fermierii își depun eforturi pentru a păstra culturile în viață.
Pocsmegyer
În săptămâna precedentă, premierul maghiar Peter Magyar a avertizat că se estimează ca pagubele economice cauzate de seceta din acest an vor depăși pe cele provocate de perioada istorică de secetă care a devastat terenurile agricole din Ungaria în 2022.
Chiar dacă încă nu se poate stabili cu exactitate scara totală a pierderilor, fermierul de 56 de ani Istvan Somogyi din satul Pocsmegyer, amplasat pe malul Dunării din județul Pest, a realizat deja propriile calcule.
„Anul acesta am pierdut aproape 50% din recolta mea, iar procentul ar putea ajunge la 70%”, a spus el. „S-a dus. Totul s-a uscat. De când am început să cultiv acest pământ după căderea regimului comunist, nu am mai văzut niciodată o asemenea catastrofă”.
Somogyi a declarat că această criză fără precedent nu a apărut din senin; valurile de căldură și secetele din anii precedenți au funcționat deja ca semnal de avertizare. Specialiștii științifici susțin că schimbările climatice generate de activitatea umană fac ca fiecare val de căldură la nivel global să fie mai intens și mai probabil să apară.
„Era de așteptat”, a spus el. „Recolta a fost slabă și anul trecut. Dar am avut noroc, pentru că nivelul Dunării a rămas ridicat. În ciuda căldurii intense, solul încă mai conținea suficientă apă. De data aceasta, nu mai avem nicio speranță să ne salvăm recoltele”.
Pe drumurile aproape pustii care se întind de-a lungul fluviului, familiile cu copii căutau răcoare în apele puțin adânci ale Dunării, în timp ce, nu departe de acolo, cisterne militare preluau apă din fântânile din mediul rural, transportând provizii vitale către bazinele de stocare care alimentează rețeaua locală.
Szentendre
Pe latura opusă a Dunării, în apropiere de Pocsmegyer, se găsește Szentendre, un oraș celebru pentru comunitatea sa de artiști. În cele mai toride zile ale valului de căldură, anumite reprezentații de seară au fost susținute sub lumina lumânărilor, cu scopul de a diminua consumul de energie electrică.
În ultimele săptămâni, aici au apărut vaste insule ce seamănă cu deșertul. Coasta fluviului, de acum dezvăluită, se prezintă ca un mozaic de lut dur și uscat, ars de o căldură opresivă ce a înălțat temperaturile din Budapesta la aproape 42 °C, iar în noapte atingând un vârf de 28 °C. Europa se încălzește mai rapid decât orice alt continent; căldura intensă de vară și seceta prelungită sunt intensificate de criza climatică cauzată de activitățile umane, care se agravează. Situațiile extreme continuă să stimuleze incendiile forestiere și să exercite presiune asupra stocurilor de apă.
În anumite secțiuni ale Dunării, în vecinătatea orașului Szentendre, este posibil să traversezi pe jos, iar nivelul apei se ridică doar la glezne.
Laszlo Balazs, cu 44 de ani, ocupând funcția de șef al serviciului local de salvare, a afirmat că
Înotul și navigația sunt interzise aici
. În plus, el avertizează că
Totuși, oamenii care vor să scape de căldură intră totuși în apă, fără să știe că aceasta poate deveni brusc foarte adâncă în anumite locuri, unde riscă să se înece
.
În ultima parte a lunii iunie, forțele de ordine din Budapest (BRFK) au raportat dispariția a trei persoane în Dunărea, toate în același weekend. Poliția fluvială a găsit ulterior un corp în zona de lângă Ivancsa, în timp ce investigațiile au persistat în aval pentru a localiza ceilalți doi înotători lipsă.
Seceta și tulburările din rețeaua de energie au condus la apariția penuriei de apă potabilă în anumite orașe maghiare. Într-o cameră a biroului de informații turistice din Szentendre, se găsesc mii de sticle de apă pregătite pentru a fi distribuite, în special persoanelor în vârstă și celor vulnerabili.
„Aproximativ 4.000–5.000 de gospodării au rămas fără apă”, a declarat Jozsef Gulyas, în vârstă de 62 de ani, viceprimarul orașului Szentendre. „Am distribuit 25 de tone de apă și am primit aproximativ 100 de apeluri de urgență pe zi. Nu ne-am mai confruntat niciodată cu o situație atât de gravă. Femeile în vârstă îi îmbrățișau pe ofițerii care le aduceau apă și izbucneau în lacrimi”.
În timp ce conduceam de la nord spre sud, în direcția capitalei Ungariei, Budapesta, unde nivelul Dunării în condiții normale oscilează între 2-3 metri și poate ajunge la 8 metri, căldura intensă a verii și seceta prelungită au redus volumul la un minim record de 14-19 cm pe 4 august.
Danube a scăzut la un nivel atât de redus încât, pe măsură ce se retragea, a expus numeroase artefacte ascunse de mult sub apă: resturi ale unui mamut lânos, un pod distrus în urma celui de-al Doilea Război Mondial în Budapest, o navă de război nazistă și o bombă britanică neexplodată.
Gabor Kurti, liderul Magyar Kerekpárosklub (Clubul Cicliștilor Maghiari) și deținătorul unei firme de producție a bicicletelor cargo, a lăsat biroul său din inima Budapestei pe 28 iulie, în jurul orei 16:30. A urcat pe o bicicletă și, într-o aventură fără precedent, a traversat 30 km de-a lungul albiei recunoscute a Dunării, iar călătoria sa a devenit rapid virală pe platformele sociale.
„Am vrut să arăt că, dacă poți pedala de-a lungul albiei Dunării pe o distanță de 30 km, asta înseamnă că, din cauza acestei urgențe climatice, am ajuns, literalmente, la fundul prăpastiei”, a declarat el pentru sursa citată.
Pe marginea bicicletei sale, Kurti a început de la intrarea pârâului Szilas și și-a forjat traseul prin pietriș fin, pietricele de dimensiuni mari, nisip bine compactat și noroi, ajungând, în final, la terminalul de feribot din Vac, cu aproximativ trei ore de întârziere.
„Pentru mulți oameni a fost o aventură extraordinară. Pentru mine, a fost sfâșietor”, a spus el.
„Faptul că am pedalat pe lângă porțiuni ale fluviului unde, în copilărie, obișnuiam să înot sau să fac caiac, și pe care cu care acum le puteam traversa cu bicicleta, m-a umplut de o tristețe de nedescris. Era ca și cum aș fi
Nagyteteny
Kurti a ghidat reprezentantul The Guardian către o regiune care, până acum doar câteva luni în urmă, era cunoscută ca o pădure de luncă impresionantă din Nagyteteny, denumită Kis-Haros-sziget. Această zonă protejată găzduia plante cățărătoare, viță de vie sălbatică și mai multe familii de castori europeni.
Se ajunge la fluviu traversând pe jos o zonă care, în mod normal, s-ar afla la câțiva metri sub nivelul apei. Aici, un braț al Dunării s-a retras atât de brusc încât s-a oprit brusc, blocat de un albia expusă, lăsată în urmă de secetă.
Suprafața sa uscată, argiloasă, pare o imagine dintr-un viitor modelat de criza climatică tot mai gravă, provocată de om. Și totuși, acest lucru se întâmplă chiar acum. Trecătorii traversează ceea ce odinioară era fluviul, picioarele lor afundându-se în petice de noroi. Călătorii cu caiacul se străduiesc să-și croiască drum prin canalele puțin adânci care au mai rămas; mulți renunță în cele din urmă, își ridică caiacul pe umeri și se îndreaptă pe jos spre casă.
Autoritățile din Ungaria au demarat operațiuni de pompare a apei în vaste porțiuni ale rezervațiilor naturale ale națiunii, inclusiv Nagyteteny, pentru a împiedica usurarea zonelor mlăștinoase pe măsură ce seceta devine mai severă.
Paks este orașul unde se află centrala nucleară a Ungariei, iar turnurile sale se ridică deasupra orizontului. În acest oraș, angajații au lucrat în weekenduri pentru a păstra în viață peste 700 de copaci aflați în pericol și pentru a asigura udarea straturilor de flori din zonă.
„Lucrez în acest domeniu de 18 ani”, a spus Szilvia Farkas, în vârstă de 39 de ani, angajată a companiei Dunakom Zrt din Paks, deținută în totalitate de municipalitate, cu sarcina de a planta și uda copaci și plante. „În toți acești ani de când fac această muncă, nu am văzut niciodată atâta vegetație uscată și nu am muncit niciodată atât de mult ca în acest an pentru a încerca să o mențin în viață”.
Compania Dunakom Zrt se bazează pe propriul său puț forat pentru a preleva apă. De asemenea, are posibilitatea de a preleva lichid dintr-un bazin de decantare. În prezent, comunitatea nu are voie să utilizeze apa de la robinet pentru irigații; în schimb, locuitorii colectează apa uzată de la gospodărie și o folosește pentru udarea grădinilor.
În regiuni extrem de marginalizate și defavorizate din țară, lipsa de apă a intensificat dificultățile de lungă durată cu care se confruntă mii de persoane care, înainte de secetă, trăiau deja în condiții dificile, confruntându‑se cu un acces limitat la apă curentă și la rețelele de canalizare.
Geza Orsos Renata, în vârstă de 43 de ani, locuiește alături de cei patru copii într-o mică fermă situată la periferia orașului Paks. De la început, nu a dispus la apă curentă. În timp ce activează pentru Dunakom Zrt, contribuind la udarea spațiilor verzi publice care se usucă sub căldura intensă, se bazează de mult timp pe apa adusă de un vecin.
„Chiar și iarna, trebuie să pompăm apă și să o încălzim în vase mari ca să ne putem spăla”, a spus ea. „Acum, o prietenă ne aduce apă o dată pe săptămână. Dar situația devine insuportabilă”.
În timpul întoarcerii de la Paks, nori înălți și pufoși se adună ocazional la orizont, pe cerul clar de deasupra Budapestei, ca și cum ar promite ploaie, pentru a se răspândi până seara, spulberând speranțele unei întregi țări.
În prezent, oamenii nu pot face altceva decât să se agățe de ideea că Stânca Foametei se va pierde din nou sub curenții Dunării, întorcându-se în adâncurile fluviului și devenind, în mare parte, doar o legendă.
Totuși, Somogyi a crescut ascultând relatarea stâncii, transmisă de la o generație la alta, și acum, privind consecințele avertismentului pe care se susține că îl anticipa, știe că nu se va întâmpla așa.
„Seceta va reveni anul viitor”, a spus el. „Aceasta este tendința. Și nu prea avem ce să facem”.
Dunărea, la niveluri extrem de scăzute. Fluxul la intrarea în ţară se va reduce la 1.300 mc/s.
Ungaria declară că va scufunda două barje în Dunăre pentru a asigura funcționarea centralei nucleare Paks.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0