Finlanda a dedicat un secol dezvoltării propriilor sisteme de apărare. HotNews a vizitat această țară, cea cu cea mai lungă frontieră cu Rusia, pentru a descoperi detalii despre sistemul de apărare al țării, inclusiv rețeaua de buncăre, recunoscută ca exemplu pentru restul Europei.
Helsinki vibra la nivelul suprafeței, într-un tempo caracteristic capitalelor europene, iar sub acest cadru se dezvăluie narativul privind pregătirea și protecția civilă.
În Helsinki, o sala de sport se află în interiorul unui adăpost subteran / Foto: Ștefania Gheorghe / HotNews
Citește șiCele mai stresante rute aeriene din Europa: topul zborurilor cu cele mai mari întârzieri și anulări care le dau bătăi de cap turiștilor
Pe strada Siltavuorenranta, la 14, se află o poartă metal
Triunghiul reprezintă semnificația adăposturilor. Al doilea indică prezența unei instalații de apă, concepută pentru a rezista la șocuri.
Muzeul Protecției Civile este deschis pentru vizitatori în fiecare sâmbătă, între orele 10:00 și 14:00. În afara acestor intervale, accesul este permis doar grupurilor care se prezintă cu programare.
Muzeul ce ilustrează mobilizarea și rezistența oamenilor
În interiorul unui buncăr erodat din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial se află Muzeul. În imediata apropiere a porții de acces, pe holul restrâns al instituției, panouri și imagini expun detalii privind modul în care o țară a dobândit capacitatea de a-și asigura securitatea cetățenilor.
Muzaul, gestionat de Departamentul de Salvare al orașului Helsinki în parteneriat cu Asociația de Protecție Civilă, nu se limitează la prezentarea trecutului, ci subliniază și modelul finlandez de reziliență comunitară.
„A fost deschis oficial în noiembrie 1999”
Spune Jukka Lehtiranta, liderul Organizației de Protecție Civilă. Împlinește 70 de ani și a început activitatea voluntară aici în 2002. În trecut a activat ca inginer la Nokia.
Întreprinderi regulate de pregătire pentru intervenții
Astăzi, asociația pe care o reprezintă are trei activități principale. Una este pregătirea câinilor de căutare și salvare, motiv pentru care Jukka a venit la interviu însoțit de Nikki, câinele său de patru ani, pe care îl pregătește.
Nikki, animalul de companie al lui Jukka Lehtiranta, este un câine.
De asemenea, se ocupă de muzeu și de instruirea voluntarilor pentru cele 52 de adăposturi săpate în stâncă gestionate de municipalitate.
„Unele dintre ele sunt foarte mari și pot găzdui mii de persoane. Cel mai mare poate adăposti 11.500 de oameni”
În prezent, organizația antrenează 120 voluntari, aceștia fiind instruiți în totalitatea procedurilor esențiale pentru închiderea unui astfel de adăpost și pentru activarea sistemului de ventilație.
În Helsinki, un adăpost găzduiește voluntari.
Ce caută finlandezii și turiștii
În ziua de 12 iunie, încheiată în vineri, muzeul a fost inaugurat în cadrul sărbătorii orașului Helsinki, atrăgând aproape 350 de vizitatori. Printre participanți se numără cetățeni din Statele Unite, Germania, Polonia și diverse localități din Finlanda, iar aceștia și-au notat numele și locul de proveniență într-un caiet.
„Interesul lor este unul mixt. Oamenii sunt interesați de istorie, dar, undeva în adâncul lor, cred că își doresc și să audă lucruri care să-i liniștească și să le ofere încredere în legătură cu situația actuală”, spune Jukka Lehtiranta.
Oameni care vizitează Muzeul Protecției Civile din Helsinki.
El reamintește de instantă în care războiul din Ucraina a început, când un grup de locatari dintr-un bloc i-a solicitat să predea o lecție privind pregătirea civilă.
Motivul era că, în special, locuitorii în vârstă ai acelui bloc „săreau în sus de teamă”, a spus mi‑unul. Aceștia erau extrem de îngrijorați de evenimentul în desfășurare.
Ce le unește România și Finlanda
În Finlanda, la fel ca și în România, temerile se nasc din riscurile legate de războiul Rusiei în Ucraina.
În luna martie, două drone care au fost deviate s-au prăbușit în Finlanda, la zeci de kilometri de granița cu Rusia. La jumătatea lunii mai, traficul pe aeroportul din Helsinki a fost oprit, după o alertă privind alte drone deviate deasupra țării nordice.
În România, în ultimele zile, s-au înregistrat două incidente grave cu aeronave fără pilot. Pe 29 mai, în Galați, o drone rusească a lovit un bloc și a provocat răniri la două persoane. În data de 5 iunie, la Constanța, o drone marină ucraineană s-a autodetonat în port.
Mai mult de un secol de pregătiri
„Pe măsură ce conștientizarea pericolului reprezentat de armele chimice a crescut, au fost dezvoltate și măsuri de protecție”, scrie pe unul din panourile cu informații din muzeu. În 1924, guvernul finlandez a numit un comitet care să pregătească țara împotriva războiului chimic.
Autoritățile au avansat încet, iar în anul 1927, un grup de chimiști a preluat inițiativa și s-a dedicat informării populației privind pericolul gazelor toxice. Această inițiativă a evoluat ulterior în Asociația de Protecție Civilă.
Dezvoltările tehnologice din anii 1930 au schimbat, însă, peisajul amenințărilor de război: „Raidurile aeriene au devenit cea mai mare amenințare”, scrie la muzeu. Din acest motiv, atenția s-a mutat către forțele aeriene și apărarea antiaeriană.
Războiul de iarnă
În mai 1939, s-a finalizat un plan modernizat de apărare civilă pentru Helsinki. În acel moment a luat naștere ceea ce istoria denumește „Războiul de iarnă”.
cu brio, Finlanda a respins atacurile Rusiei conduse de Stalin în perioada noiembrie 1939–martie 1940, deși numărul soldaților nu era mai mic. Conquista țării a devenit imposibilă, iar negocierile au dus la un acord în care Finlanda a cedat aproximativ 10% din teritoriul său, păstrând totuși independența.
1945–1955, activitățile asociației și cele de apărare civilă au fost aproape suspendate printr-o ordine guvernamentală. În un an ulterioară, acestea au fost reluate. De la acea dată, organizația a continuat să colaboreze cu autoritățile locale pentru pregătirea populației.
În anul 2023, Asociația de Apărare Civilă a fost integrată în Planul de apărare civilă al orașului, iar în prezent îi instruieste pe finlandezi să se pregătească în propriile locuințe.
Noțiunea de 72 de ore
Această inițiativă cuprinde și o broșură de 20 de pagini. În copertă apare o familie relaxată și fericită care se implică într-un joc cu zaruri, pe un cerc ce afișează cifra 72 de ore.
Conceptul de 72 de ore cuprinde recomandările oferite de autorități și de organizațiile non-guvernamentale, astfel încât o familie să fie echipată pentru a face față unei situații de urgență.
Se referă la acțiunile pe care le întreprinzi în primele 72 de ore după o invazie sau în orice scenariu care implică gestionarea autonomă pentru o perioadă.
Printre elementele indispensabile se numără: apa îmbuteliată, alimente simple de preparat și rezerve pentru animalele de companie. În plus, trebuie să aveți la îndemână: o lanternă, bani cash, medicamentele sau produse de igienă.
Aceste elemente sunt esențiale pentru a evita perturbări care ar putea duce la întreruperea electricității, a alimentării cu apă, a comunicațiilor, a transportului public, a benzinăriilor sau a cardurilor de credit. Broșura explică măsurile ce trebuie urmate în fiecare scenă.
În plus, există o aplicație denumită „112 Suomi” (n.r. denumirea țării în limba finlandeză) prin care autoritățile transmit date. În același timp, o localnică a relatat despre aceasta în fața Muzeului de Apărare Civilă.
În ultimele zile, odată cu apariția incidentelor cu drone, s-a declanșat o dezbatere intensă în presa națională privind nivelul de pregătire al Finlandei. Din acea perioadă, majoritatea cetățenilor au descărcat o aplicație mobilă ce furnizează informații și notificări.
„Și eu am această aplicație pe telefon”
— declară Oona, 46 de ani.
„Oamenii trebuie să știe că se pot proteja și singuri”
Exemplele finlandeze cu 72 de ore, și nu numai, pot fi preluate și de alte țări, însă „nu există o baghetă magică” privind pregătirea populației, subliniază Jukka Lehtiranta, atunci când este întrebat ce pot îmbunătăți europenii și, mai ales românii.
„Oamenii trebuie să știe că se pot proteja și singuri”
Adaugă președintele Asociației pentru Protecție Civilă.
„Trebuie să se gândească dinainte: dacă se declanșează o alarmă, ce fac? Poate închid ferestrele. Deși, dacă nu există pericol de gaze sau contaminare radioactivă, poate nici nu este necesar”, spune el ca un prim sfat.
Apoi, o a doua sugestie presupune determinarea locului cel mai sigur din locuință. În blocuri, locul de protecție preferat este, în mod obișnuit, subsolul. În case, acesta poate fi pivnița.
Al treilea sfat, potrivit lui Jukka, este:
ține ce ceea ce ai în cămară
. Acest sfat se referă la kitul pentru 72 de ore.
Se consideră că nu este nevoie ca oamenii să-și pregătească în mod special acest set. Mai degrabă, se subliniază un principiu:
„să ai permanent un mic stoc din lucrurile pe care le consumi în mod normal”
Pentru a ilustra, el deține cel puțin 15 ouă în frigider.
„Cea mai mare parte a comunicării publice se referă, de fapt, la situații obișnuite”
Când se pune întrebarea cum pot autoritățile locale să sporească conștientizarea pericolului – fie că este vorba de un dezastru natural sau de amenințarea războiului – Jukka prezintă Finlandeii ca exemplu.
„Conceptul de «72 de ore» nu este prezentat în primul rând prin prisma războiului. Mesajul principal este că pot apărea diverse perturbări ale vieții cotidiene”, explică el.
Președintele Asociației de Protecție Civilă este Jukka Lehtiranta.
Detaliază ulterior din perspectiva unei pene de curent sau a unui incendiu:
„Într-o asemenea situație nu mai poți merge la magazin să cumperi alimente, pentru că sistemele de plată și casele de marcat nu funcționează. Poate izbucni un incendiu în apropiere, iar fumul periculos să se îndrepte către zona în care locuiești. În acel caz nu poți ieși afară”.
Niciuna dintre cele două scenarii nu poate fi comparată în ceea ce privește severitatea cu un atac cu dronă, însă modul de pregătire este identic.
În Finlanda, majoritatea mesajelor de informare publică se concentrează în realitate pe evenimente cotidiene posibile în orice clipă. Intenția este ca cetățenii să fie pregătiți pentru astfel de situații zilnice. Evident, aproape toți finlandezii recunosc că această pregătire este de folos și în cazuri mult mai serioase, însă comunicarea pornește de la evenimente familiare și credibile, nu de la cele mai întunecate scenarii. Consider că aceasta este abordarea adecvată pentru a face oamenii mai conștienți și mai pregătiți, fără a-i induce frică inutilă.
„În Finlanda, cea mai mare parte a comunicării publice se referă, de fapt, la situații obișnuite care se pot întâmpla în orice moment. Scopul este ca oamenii să fie pregătiți pentru astfel de evenimente din viața de zi cu zi. Desigur, aproape toată lumea în Finlanda înțelege că această pregătire poate fi utilă și pentru scenarii mult mai grave, însă mesajul este transmis pornind de la situații familiare și plauzibile, nu de la cele mai negre scenarii. Cred că acesta este modul corect de a-i face pe oameni să devină mai conștienți și mai pregătiți, fără a-i speria inutil”, spune Jukka Leht
„Nu vorbim foarte des, dar când o facem, ei ne ascultă și au încredere în ceea ce spunem”
Un alt element indispensabil în procesul de pregătire a cetățenilor este încrederea în autorități, considerat de experți ca fiind factor esențial.
Reprezentantul organizației subliniază că finlandezii constată că autoritățile se află în stare de pregătire și că există un număr semnificativ de adăposturi,
„creează o bază solidă pentru sentimentul de siguranță. Ei simt că societatea este pregătită”
.
„Mesajul nostru principal pentru toată lumea este: fiți pregătiți. A fi pregătit înseamnă nu doar construirea de adăposturi și elaborarea de protocoale, ci și câștigarea încrederii populației”, a declarat ea.
Nina Järvenkylä din Departamentul pentru Situații de Urgență și Salvare din Helsinki – fotografie realizată de Ștefania Gheorghe pentru HotNews.
În Finlanda, serviciile de salvare ocupă poziția doi în clasamentul încrederii cetățenilor, fiind depășite doar de poliția de frontieră. În ordinea următoare, pe locuri consecutive, se află poliția și armata.
„Noi avem o cultură a încrederii. Iar nivelul nostru de corupție este foarte scăzut. Acesta este motivul pentru care oamenii au încredere în autorități. Și ne ascultă când le spunem ceva. Nu vorbim foarte des, dar când o facem, ei ne ascultă și au încredere în ceea ce spunem”, explică Nina Järvenkylä.
În legătură cu această încredere, localnicii cu care am discutat în fața Muzeului Apărării Civile ne-au răspuns astfel:
„Nu știu prea multe (n.r. despre cum acționezi într-o situație de urgență), doar am încredere în informațiile de la profesioniști”
a declarat Markus, un tânăr de 24 de ani.
Alcuni dintre participanți fac referire la unele dintre recomandările oferite de autorități.
„Știu că ar trebui să avem un kit pentru 72 de ore, un fel de pachet de urgență. Și niște provizii pentru o perioadă și mai lungă, mâncare și alte lucruri. Cred că asta este tot. Și, desigur, că există unul dintre aceste buncăre sub casa mea”
afirmă Paula, care are 47 de ani.
Paula, cu 47 de ani
„Știu că autoritățile au multe planuri pregătite. Desigur, există și multe lucruri care nu sunt publice, pentru a nu îngrijora excesiv oamenii. Știu că, în spate, se pregătesc pentru diferite scenarii. De obicei, autoritățile oferă informații atunci când apare o situație. Îți spun unde trebuie să mergi și ce trebuie să faci”, a precizat și Tuomo Väliaho, un jurnalist în vârstă de 58 de ani.
Tuomo Väliaho are 58 de ani
În ce mod se îndrumă românii să reacționeze în cazuri de urgență
Comunicarea informațiilor despre acțiunile ce trebuie întreprinse în caz de urgență către cetățeni se realizează prin intermediul platformei „Fii pregătit”.
În 2018, Departamentul pentru Situații de Urgență a pus în funcțiune platforma. La șase ani de la lansare, în 2024, aceasta a fost modernizată și a integrat un asistent virtual specializat în a răspunde la întrebări referitoare la situații de urgență.
Platforma conține sfaturi pentru populație în caz de incendiu, inundații, caniculă, cutremur. De asemenea are o rubrică prin care invită populația să facă un curs de prim ajutor, o alta dedicată adolescenților și „Pregătește-te 1,2,3”,
Acest element final ilustrează măsurile inițiale pe care cetățenii trebuie să le adopte în eventualitatea unei situații de urgență:
În primul capitol, DSU îndeamnă cetățenii să se bazeze pe surse oficiale pentru informații. Acestea includ comunicările emise prin sistemul RO-Alert și prin aplicația mobilă DSU. De asemenea, se precizează paginile web și conturile de Facebook ale Președinției, Guvernului, a trei ministere și ale INSP.
În situații în care se întrerupe alimentarea cu electricitate, accesul la internet sau serviciile telefonice, DSU recomandă să deții un radio care funcționează pe baterii sau pe dinamică.
DSU furnizează o descriere detaliată a rucsacului de urgență pe care cetățenii români trebuie să-l pregătească în avans pentru eventuale situații critice. Acesta include provizii și echipamente esențiale pentru ca un individ să poată supraviețui cel puțin trei zile în cazul întreruperii alimentării cu apă, gaz și electricitate.
Al treilea sfat oferit populației de către DSU este întocmirea unui plan de urgență pentru familie. Aici se regăsesc sfaturi despre cum să fie identificate sarcini pentru fiecare membru al familiei și planuri de urgență. Unul din sfaturi este ca familia să stabilească locuri unde se poate reuni în cazul în care situația de urgență face imposibilă comunicarea.
COMENTARII / 0