România în cursă de înarmare: Care sunt motivele?

Se afirmă că România este angajată într-un proces amplu de modernizare a capacităților sale militare. Țara își propune să-și înlocuiască arsenalul existent în totalitate, pe toate categoriile de armament, într-un interval de zece ani. Istoricul tensiunilor dintre România și Rusia se întinde pe o perioadă de un secol și jumătate, iar conflictul din Ucraina a accentuat și mai mult această stare de alertă la București. În prezent, România are în vedere alocarea a cincizeci de miliarde de euro, echivalentul a cinci procente din Produsul Intern Brut, pentru achiziționarea de echipamente militare ultramoderne, în timp ce alianța NATO recomandă statelor membre să aloce doi procente din PIB pentru apărare, potrivit Magyar Hirlap.

În urma incidentului cu drone care a avut loc în Galați, incident care a generat, potrivit sursei, „o mică panică în România”, ziarul Magyar Hirlap examinează fenomenul denumit „cursa înarmărilor de la București”.

Se preconizează că România va aloca 5% din PIB pentru derularea programului său de înarmare până în anul 2035, după cum a afirmat președintele Nicușor Dan în perioada estivală precedentă. Este de așteptat ca procentul să fie de 2% conform standardelor NATO.

Citește șiVitali Kliciko: „Rusia distruge Kievul”. Atacurile cu drone și rachete au lovit poduri, locuințe și infrastructura critică

În esență, acest program de modernizare a capacităților militare implică înlocuirea completă a arsenalului existent al armatei române, cuprinzând toate componentele: forțele maritime, forțele terestre și apărarea aeriană.

Țara noastră desfășoară multiple inițiative de modernizare a echipamentelor militare și de consolidare a capacităților, rezultate din sinergia planurilor elaborate de NATO, Uniunea Europeană și strategia națională. Programul SAFE reprezintă o componentă cheie a acestui efort, fiind finanțat de către Uniunea Europeană în cadrul Acțiunii de Securitate pentru Europa.

În anul 2026, guvernul României a dat publicității o listă oficială care prezintă detaliile planului său de achiziții de arme, acesta fiind obiectivul principal.

România a demarat o amplă procedură de achiziție a 200 de tancuri, vehicule blindate care urmează să fie integrate în arsenalul armatei române. Această inițiativă a stârnit interesul și preocuparea unor analiști și ziariști maghiari, care se întreabă care sunt motivele care stau la baza acestei decizii. În acest context, un anumit grad de neliniște a apărut în legătură cu intențiile României. În presa maghiară se vehiculează deja ideea că Bucureștiul a intrat într-o cursă acerbă a înarmării.

România a demarat o amplă procedură de achiziționare a 300 de vehicule blindate, operațiune care a stârnit interesul și anumite îngrijorări în rândul opiniei publice și în presa internațională. Această inițiativă face parte dintr-un efort mai larg de consolidare a capacităților de apărare ale țării. Procesul de înarmare a ridicat întrebări privind motivele și implicațiile acestei decizii. Între timp, presa maghiară a publicat articole pe această temă, titrând:

„Bucureștiul a început o cursă acerbă a înarmării. De ce se teme România?”

România a demarat o procedură de achiziție pentru 48 de avioane de luptă F, dintre care 35 vor fi livrate într-o primă fază.

România a demarat o amplă strategie de consolidare a capacităților sale de apărare, focusându-se pe înarmarea cu sute de sisteme de apărare aeriană. Această inițiativă a stârnit interesul și preocuparea unor vecini, care se întreabă care sunt motivele din spatele acestei decizii. Întrebarea a fost ridicată de presa maghiară, care a publicat un articol intitulat „Bucureștiul a început o cursă acerbă a înarmării. De ce se teme România?”. Anumite detalii despre această strategie de înarmare au fost menționate deja în spațiul public.

Se preconizează că aproximativ 1000 de vehicule logistice vor fi achiziționate în cadrul procesului de modernizare și extindere a capacităților militare românești.

Se estimează că aproximativ 200.000 de arme de foc au fost achiziționate.

Se ridică o întrebare esențială: Care este adevăratul motiv pentru care România își întărește capacitățile militare? România consideră că Rusia reprezintă o sursă de îngrijorare majoră.

Împotriva cui se înarmează România?

Întrebarea are un răspuns clar: România percepe Rusia ca o potențială amenințare.

De mult timp, România manifestă această poziție. 1881 marchează începutul existenței Regatului României, care a reprezentat dintotdeauna un impediment pentru Imperiul Rus în încercarea sa de a-și restabili influența în regiunea Balcanilor și de a obține acces la Marea Neagră. Ulterior Primului Război Mondial, România a reușit să obțină Transilvania de la Regatul Ungariei, grație sprijinului unei mari puteri, și a realizat unirea acesteia cu Moldova. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Regatul României a luat parte activ, alături de Germania nazistă, la campania militară împotriva Uniunii Sovietice, participând cu două armate.

În apropiere de orașul Odessa, situat lângă frontiera cu România, un eveniment tragic a avut loc, soldat cu un număr mare de victime nevinovate, rezultând din acțiunile armatei române.

În lucrarea Aliatul uitat al lui Hitler: Ion Antonescu și regimul său, istoricul româno-britanic Dennis Deletant prezintă detalii autentice despre evenimentele studiate.

În urma celui de-al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică și-a extins controlul prin anexarea Moldovei, ceea ce a accentuat și mai puternic starea de încordare latentă dintre regimul comunist din România și vecinul său sovietic, o tensiune care a devenit tot mai evidentă odată cu ascensiunea la putere a liderului comunist Nicolae Ceaușescu în 1965.

Putem discuta despre o opoziție profund înrădăcinată de-a lungul istoriei.

Relația dintre România și Rusia este în continuare puternic influențată de aceste elemente. 2014 a marcat un punct de cotitură, când anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova a dus la o accentuare considerabilă a retoricii anti-ruse în România.

La acea vreme, Klaus Iohannis, președintele României, a făcut publică o declarație fermă:

„Nu mă interesează cât de mare va fi deficitul bugetar, armata trebuie dezvoltată.”

Ulterior, anumite noțiuni au devenit comune în dezbaterile politice, fiind preluate din lexiconul NATO, printre care: riscuri de securitate, operațiuni hibride, interferență electorală, atacuri cibernetice și revizionism, toate acestea fiind menționate ca fiind legate de o presupusă amenințare militară.

În discursul curent și în cel politic din România, aceste noțiuni rămân prezente și sunt folosite chiar mai intens după 2022, an în care agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a adus o nouă actualitate termenilor.

Se afirmă într-un articol din Magyar Hirlap că relația dintre cele două țări este din ce în ce mai aproape de o confruntare militară.

Se remarcă faptul că România deține în acest moment o poziție strategică pe flancul estic al NATO. Lucrările de extindere a bazei aeriene Mihail Kogălniceanu de pe litoralul Mării Negre sunt în plină desfășurare, iar la finalizare, aceasta va putea primi zece mii de soldați NATO. Informația este reliefată și de ediția românească a Deutsche Welle, care accentuează importanța acestei baze.

Se poate observa că raporturile dintre cele două națiuni se îndreaptă către un conflict armat în plină desfășurare. Anumite semnale indică o escaladare a tensiunilor.

În prezent, Bucureștiul și Moscova nu au niciun fel de discuție la nivel politic.

Legăturile dintre cele două state se află sub o presiune și mai mare din cauza chestiunii moldovenești. Republica Moldova, a cărei limbă oficială este româna, este vizată de către România pentru o posibilă unificare, obiectiv comun și pentru actualii lideri de la Chișinău. În opinia executivului de la Chișinău, realizarea acestui deziderat constituie cel mai rapid mod de a obține aderarea la UE.

Poziția Rusiei față de această evoluție România este extrem de relevantă. Afirmațiile lui Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, au o deosebită importanță. Potrivit acesteia, acțiunile României demonstrează o dorință de a integra Republica Moldova în structurile sale, ceea ce constituie o schimbare periculoasă pe scena geopolitică.

Având în vedere prezența militară rusă în regiunea Transnistria, care face parte din teritoriul Moldovei, dar este locuită predominant de ruși, nu ar trebui să ne ia prin surprindere reacțiile Moscovei.

Nu putem fi surprinși de comportamentul Rusiei, deoarece Moscova are încă un număr semnificativ de trupe staționate în Transnistria separatistă, care aparține legal Moldovei și este locuită de ruși

, scrie presa maghiară.