România se numără printre primele zece țări beneficiare ale capitalului privat mobilizat de Grupul Băncii Mondiale, care a atins un nivel record de 112 miliarde de dolari în exercițiul financiar încheiat în iunie. Performanța a fost anunțată în contextul în care instituția discută cu zeci de state acordarea unor finanțări de urgență pentru a face față efectelor economice ale războiului din Orientul Mijlociu.
România este inclusă în rândul primelor zece state care primesc capital privat mobilizat de Grupul Băncii Mondiale, alături de Brazilia, India, Turcia, Nigeria, Argentina, Africa de Sud, Bangladesh, Mexic și Chile, conform News.ro.
În întreaga lume, Banca Mondială a strâns o sumă record de capital privat, ajungând la 112 miliarde de dolari, în cadrul exercițiului financiar finalizat în iunie, în contrast cu 69 de miliarde de dolari în anul precedent.
Citește șiRusia vinde aur în valoare de miliarde de dolari, traseul spre China
Suma este de peste trei ori mai mare decât cea înregistrată în 2022, înainte ca Ajay Banga, fost director general al Mastercard, să preia conducerea instituției.
Din sectorul privat s-au mobilizat 112 miliarde de dolari, iar Banca Mondială a investit 123 miliarde de dolari din propriile resurse, însumându-se la un total de 235 miliarde de dolari.
Cât de departe s-au extins fondurile private?
Cele mai mari contribuții ale capitalului privat s-au concentrat în țările cu venituri medii-superioare, în special în Argentina și India, unde s-au adunat în jur de 50 de miliarde de dolari. În schimb, 37 de miliarde de dolari au fost canalizate către economii cu venituri medii-inferioare, printre ele Bangladesh și Angola.
În schimb, țările cu venituri reduse au atras doar aproximativ 3 miliarde de dolari, ceea ce evidențiază dificultățile persistente în accesarea finanțării private. „În țările mai mici, această creștere nu a fost suficientă și există provocări”, a declarat Banga.
America Latină și Caraibele au reprezentat cea mai mare cantitate de capital privat mobilizat de Banca Mondială, însumând 36,3 miliarde de dolari. Europa și Asia Centrală au primit 21,3 miliarde de dolari, Asia de Sud a obținut 19,2 miliarde de dolari, iar Africa a acumulat 22 de miliarde de dolari.
Banga a accentuat necesitatea de a mobiliza toate resursele financiare disponibile, în contextul în care statele occidentale au diminuat considerabil ajutorul bilateral oficial pentru dezvoltare.
Președintele instituției prevede o intensificare a capitalurilor private în anii ce urmează, alimentată de extinderea garanțiilor politice oferite de Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor, de creșterea accesului la finanțări în monede locale și de modificări legislative menite să atragă investitori străini.
În această săptămână, Banca Mondială va lansa noi măsuri menite să ușureze obținerea de fonduri private de către microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii.
Banca Mondială elaborează fonduri de urgență pentru statele afectate de conflict.
Banca Mondială negociază în același timp cu 30 până la 40 de țări posibilitatea de a oferi asistență financiară de urgență, în scopul de a contracara creșterea prețurilor energiei și alte perturbări economice cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu. Președintele instituției, Ajay Banga, a precizat acest lucru în cadrul unui interviu acordat Reuters.
Banga a semnalat că țările în curs de dezvoltare se confruntă cu presiuni tot mai accentuate, cauzate de creșterea costurilor motorinei și a îngrășămintelor, de ratele dobânzilor înalte și de posibilitatea unui eveniment climatic El Niño cu intensitate excepțională.
Înainte de întâlnirile anuale programate pentru această săptămână ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, declarațiile au fost emise.
Conform lui Banga, economia mondială a arătat până în prezent o reziliență considerabilă, alimentată și de investiții masive în inteligența artificială, precum și de modificările cererii și ofertei de petrol.
Această reziliență arată de ce relativ puține țări au cerut acces la fondul inițial de urgență de 25 de miliarde de dolari, disponibil prin Banca Mondială după izbucnirea războiului, la sfârșitul lunii februarie.
Cu toate acestea, instituția anticipează că necesarul de finanțare ar putea crește în lunile următoare. „Există presiuni și cred că, în următoarele luni, mai multe țări ar putea solicita o parte din primele 50-60 de miliarde de dolari”, a declarat Banga.
Suma cuprinde 25 de miliarde de dolari ca capital inițial și alte 35 de miliarde de dolari, care pot fi mobilizate prin reorientarea fondurilor destinate proiectelor deja aprobate.
„Vom vedea, dar suntem pregătiți. Suntem implicați și discutăm cu numeroase țări. Între 30 și 40 de state se află în dialog cu noi”, a precizat președintele Băncii Mondiale.
Pentru economiile afectate, se pot acorda până la 100 de miliarde de dolari.
Mai multe economii în curs de dezvoltare au suferit din cauza creșterii prețurilor energiei și a ratelor dobânzilor ridicate, care au amplificat costurile pentru împrumuturi, într-un moment în care bugetele publice rămân slăbite de cheltuieli pandemice și de inflația generată de invazia Rusiei în Ucraina.
Conform estimărilor Băncii Mondiale, țările în curs de dezvoltare vor avea obligații de plată către creditorii externi de aproximativ 400 de miliarde de dolari în anul 2026, dintre care o treime se referă exclusiv la dobânzi.
Banga a precizat că, până în prezent, numeroase țări au ales să refacă proiectele deja existente în loc să solicite imediat fonduri de urgență pentru a satisface nevoia de lichidități.
În cazul în care condițiile economice se agravează, Banca Mondială ar putea oferi până la 100 de miliarde de dolari, superând suma de 70 de miliarde de dolari acordată în perioada pandemiei.
Conform declarației lui Banga, Banca Mondială și FMI colaborează pentru a diminua tensiunea cauzată de nivelurile ridicate ale datoriei publice din numeroase economii în curs de dezvoltare. Inițiativele propuse vizează sporirea veniturilor bugetare interne și introducerea unor mecanisme prin care datoria să fie transformată în investiții pentru dezvoltare.
Banca Mondială a realizat deja astfel de operațiuni în Angola și Coasta de Fildeș și a oferit o garanție bazată pe portofoliu pentru Argentina. În prezent, se pregătesc alte 14-15 proiecte similare.
Prin aceste mecanisme, statele pot înlocui creditele vechi, contractate la costuri ridicate, cu finanțări noi, la costuri mai mici, garantate de Banca Mondială.
Economiile obținute prin diminuarea cheltuielilor datoriei sunt ulterior alocate educației, sănătății, alimentării cu apă și programelor de protecție a mediului.
„Avem 14 sau 15 proiecte în pregătire, prin care ajutăm țările să înlocuiască datoriile vechi și mai scumpe cu finanțări noi, mai ieftine, garantate de noi”
a precizat Banga.
COMENTARII / 0