România printre țările cu cea mai mare risipă alimentară din Europa

Potrivit datelor ONU menționate de Al Jazeera, 645 de milioane de persoane se confruntă cu foamea pe glob, în timp ce anual se aruncă peste un miliard de tone de hrană. În esență, din fiecare cinci porții livrate la nivel mondial, aproximativ una se termină în gunoi.

În jur de 13% din produsele alimentare generate la nivel mondial se pierd după recoltare, înainte de a ajunge în magazine. Ele se deteriorează în timpul stocării, transportului sau procesării.

Fructele și legumele reprezintă sursa principală de pierderi. Valoarea produselor alimentare eliminate înainte de a ajunge la magazine depășește 400 de miliarde de dolari pe an.

Citește șiCancer pulmonar la papei Leon: umilință și răbdare în pontificat

Conform datelor, gospodăriile reprezintă principalul factor al pierderilor alimentare, contribuind la 60% din total. În al doilea rând, restaurantele și alte servicii de alimentație însumează 28%, iar magazinele aduc 12% din total.

România se numără printre cele mai risipitoare țări din Europa.

În medie, fiecare individ de pe planeta aruncă aproximativ 132 kg de alimente pe an. În țările cu temperaturi mai ridicate, cantitatea de risipe alimentară în case este de obicei mai mare. Acest fenomen se datorează consumului crescut de produse proaspete și accesului limitat la sistemele de refrigerare.

Maldive înregistrează cel mai mare nivel de risipă alimentară. Fiecare individ aruncă în medie aproximativ 260 kg pe an, dublând media globală. Urmează Siria, Republica Dominicană, Seychelles, Mexic și Tunisia, unde se risipesc peste 210 kg de alimente per persoană, conform estimărilor ONU.

România se situează printre principalele state europene în ceea ce privește risipa alimentară, având un nivel de 130 kg de produse pe cap de locuitor. Singurele țări din Europa cu valori mai mari decât România sunt Portugalia, cu 168 kg; Elveția, cu 167 kg; și Turcia, cu 163 kg.

România se situează cu claritate în topul risipirii alimentare, depășind toate țările vecine. Ordinea este următoare: Serbia -123 kg, Republica Moldova -101 kg, Ucraina -95 kg, Ungaria -68 kg și Bulgaria -62 kg. Spania a înregistrat unul dintre cele mai mici consumuri, aproximativ 39 kg per capita.

Cheltuielile asociate risipei de alimente

ONU afirmă că pierderea alimentelor generează un cost anual care depășește 1 trilion de dolari pentru economia globală. Mai grav, aruncarea produselor alimentare implică irosirea banilor, a terenurilor și a energiei investite în producția lor.

Aproximativ 1,4 miliarde de hectare, adică 28% din suprafața agricolă a lumii, sunt folosite pentru a cultiva alimente care nu sunt consumate niciodată. Această suprafață este mai mare decât cea a Canadei.

În plus, pierderile și risipa de alimente contribuie cu aproximativ 8%–10% la totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră, printre care se numără metanul emis în urma descompunerii alimentelor din gropile de gunoi.