var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiBloc Kiev lovit de dronă rusească: 4 rănite, 2 copii
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
The code assigns the value ‘-1px’ to the top style property of the element ad.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3874517″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/rusia/pe-masura-ce-numarul-voluntarilor-scade-rusia-apeleaza-tot-mai-mult-la-lumea-interlopa-pentru-a-gasi-noi-recruti-militari-3874517″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/rusia”}
Duma de Stat a aprobat o lege care extinde dreptul persoanelor cu antecedente penale de a semna contracte militare cu Ministerul Apărării, legea fiind adoptată în toate cele trei lecturi într-o singură ședință. Conform noilor prevederi, persoanele cu cazier judiciar neșters – precum și inculpații care se află în prezent sub acuzare – vor putea să se înroleze în armată în temeiul unor dispoziții care vizează, printre altele, participarea la o bandă (articolul 209 din Codul penal al Rusiei), participarea la o organizație criminală (articolul 210), traficul de droguri (articolul 229.1) și pierderea documentelor care conțin secrete de stat (articolul 284), arată Meduza. Totodată, Rusia recrutează din ce în ce mai mulți bărbați din țările cele mai sărace ale lumii pentru a-i trimite pe front în războiul din Ucraina, arată Deutsche Welle într-o analiză.
În cadrul ședinței Dumei de Stat, Vice-ministrul Apărării, Viktor Goremykin, a anunțat că persoanele condamnate care încheie contracte vor fi alocate în unități speciale, sub o supraveghere intensificată.
În doar câteva zile, Legea a parcurs toate etapele parlamentare, iar guvernul a transmis-o Dumei de Stat cu mai puțin de o săptămână în urmă.
Numărul de ruși care se înscriu voluntari pentru a încheia contracte militare a scăzut în mod constant în ultimele luni, în ciuda sumelor considerabile de bani propuse. În contextul acestei scăderi, zvonurile despre un val nou de mobilizare au crescut.
Autoritățile guvernamentale au comunicat către Meduza și alte publicații că conceptul este
„este discutată la toate nivelurile”
, însă încă nu s-a ajuns la o hotărâre definitivă. În cazul în care se decide astfel, se anticipează că mobilizarea ar putea începe după alegerile pentru Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus.
Rusia reușește să atragă cetățeni străini pentru a se alătura luptei din Ucraina.
Charles Mutoka, de 72 de ani, este un cetățean kenyan care își exprimă îngrijorarea pentru fiul său, Oscar Khagola Mutoka, ex-soldat, care a plecat în Rusia în vara anului 2025 pentru a căuta un loc de muncă.
Oscar nu l-a informat pe tată, nici pe ceilalți membri ai familiei despre destinația sa exactă, însă, la o săptămână de la plecare, a trimis o fotografie în care apare îmbrăcat în uniformă și nu a mai răspuns ulterior. Tatăl său a declarat că a încercat fără succes să-l facă să renunțe la planul respectiv.
Părinții au aflat că decesul a avut loc mai târziu, însă, în ciuda solicitărilor trimise autorităților din Kenya, nu au reușit să recupereze corpul neînsuflețit.
În mai 2026, familia a organizat o slujbă comemorativă simbolică și a amenajat un loc de înmormântare improvizat pentru Oscar, pentru a avea măcar un loc unde să se poată ruga. „Cel mai greu este că nu știu dacă și unde a fost îngropat de fapt, sau dacă trupul său a fost pur și simplu aruncat într-o pădure din Rusia”, a spus Charles Mutoka.
Oscar Mutoka face parte dintr-un grup de aproximativ 27.000 sau mai mulți cetățeni străini pe care Rusia i-a recrutat pentru conflictul său din Ucraina, conform Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (HUR). Un raport comun elaborat de Federația Internațională pentru Drepturile Omului (FIDH), organizația Truth Hounds și Biroul Internațional din Kazahstan pentru Drepturile Omului și Statul de Drept
„Această recrutare vizează persoane aflate în situații de viață precare din punct de vedere economic, social și juridic. Metodele folosite variază de la oferte tentante la înșelăciune și chiar la constrângere”, a declarat pentru DW Ilya Nusov, unul dintre autorii studiului.
„Nu vreau să mor de foame în Cuba”
Yoan Viondi Mendoza, cetățean cubanez, a optat pentru o carieră în Rusia, motivat de salariile impresionante pe care armata rusă le propune. Pentru numeroase persoane din cele mai sărace zone ale globului, aceste remunerații constituie un impuls major, oferind șansa de a scăpa de sărăcie și de a susține familiile. În acest context, i s-a promis o sumă de 2.000 de dolari (1.750 de euro) pe lună, o cifră colosală în comparație cu salariul mediu cubanez de 20 de dolari (17,50 euro).
DW a descoperit relatarea lui Yoan Mendoza, transmisă de fratele său Michael Duro, care trăiește în Statele Unite. Yoan aspira să se mute în SUA pentru a se reuni cu fratele său, însă această intenție s-a dovedit imposibilă din cauza barierelor financiare și a procedurilor birocratice.
Apoi a dat peste o ofertă de muncă în Rusia, a spus fratele său. „Yoan m-a sunat și mi-a spus că a găsit o cale de ieșire. Mi-a povestit despre un «proiect» în Rusia”, a declarat Duro, care a spus pentru DW că a încercat în zadar să-l facă pe fratele său să se răzgândească.
Reuters a captat imagini în luna septembrie a anului 2023 cu tineri cubanezi ce intenționau să se îndrepte spre Rusia, printre ei Yoan Mendoza, în vârstă de 23 de ani la acea vreme. Acesta a declarat jurnaliștilor că cunoștea exact destinația și că nu dorea să sufere foamea în Cuba. În plus, a prezentat un document care se credea a fi un contract cu armata rusă, prin care i se promitea și cetățenia rusă.
Duro a spus că fratele său a fost trimis pe front în Ucraina și că apoi a încercat să fugă. „El a implorat: «Am greșit. Iartă-mă. Te rog, scoate-mă repede de aici»”, a spus Diro, adăugând că, după aceea, nu a mai avut niciun contact cu el. Numele lui Yoan a apărut ulterior pe listele cu cetățeni străini căzuți la datorie, publicate de Ucraina.
„Ne-au folosit ca scuturi umane”
Chiar dacă se presupunea că Mendoza și Oscar Mutoka se îndreptau spre Rusia pentru a participa la conflictul din Ucraina, numeroși alți străini au fost atrași înșelători pe front după ce li s-au promis locuri de muncă în domenii precum construcții, securitate, logistică sau agricultură.
În Bangladesh, Arman Mondol a trăit această situație. El visa să găsească un loc de muncă în străinătate pentru a scoate familia din sărăcie. Tatăl său, un fermier, a vândut o parte din proprietate și a contractat un împrumut pentru a onorara un recrutor. Mondol a aflat că va ocupa poziția de ambalator într-un depozit.
Deținând o viză de turist, el a traversat Arabia Saudită pentru a ajunge în Rusia, unde a fost obligat să semneze un contract în limba rusă, pe care nu îl putea înțelege. Mondol a afirmat că el și alți străini au suferit tratamente inadecvate în cadrul armatei ruse.
„Când eram în misiune, ne trimiteau mereu în
Pe parcursul uneia dintre aceste operațiuni, mașina sa a întâlnit o mină terestră. El a devenit unul dintre cei doi care au supraviețuit și a fost dus la un spital militar, de unde a reușit să scape. În final, ambasada Bangladeshului din Moscova a facilitat întoarcerea sa la domiciliu, însă conflictul îl urmărește în continuare.
„Încă mai am aceste imagini în minte – oameni pe moarte, ochii lor, fețele lor desfigurate. Cum erau aruncați în aer de mine terestre. Cum se succedau atacurile cu drone unul după altul. Cum erau smulse membrele oamenilor. A fost oribil”, își amintește Mondol, care încă mai are șrapnel într-un picior și șchiopătează puternic. Întors în satul său, nu și-a găsit de lucru.
Soldați plătiți sau trafic de oameni?
Cetățenii străini care participă la luptele din Ucraina în sprijinul Rusiei sunt frecvent denumiți mercenari. Totuși, Ilya Nusov a precizat că, în sensul exact al termenului, aceștia nu sunt considerați mercenari conform dreptului internațional, pentru că mulți dintre ei dobândesc cetățenia rusă înainte de a se înscrie în armata rusă.
În timp ce alții nu s-au dorit de la început să se implice în luptă, aceștia pot fi identificați ca victime ale traficului de persoane dacă sunt forțați să se alăture sub pretexte înșelătoare. Această practică contravine Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității organizate transnaționale și Protocolului de la Palermo, care interzic traficul de persoane și a fost ratificat de majoritatea țărilor din lume, inclusiv Rusia.
Rusia a insistat că toți cetățenii străini care participă la „operațiunea militară specială” – așa cum își numește războiul din Ucraina – sunt implicați în mod voluntar. În luna martie, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat în cadrul unei conferințe de presă alături de omologul său kenyan că „nimeni nu este angajat, la fel cum nimeni nu este recrutat în cazul operațiunii militare speciale. Voluntarii ajung acolo în deplină conformitate cu legislația rusă”.
Recrutarea unui număr tot mai mare de cetățeni străini.
Implicarea cetățenilor străini în conflictul militar atrage o atenție tot mai intensă, iar familiile lor manifestă nemulțumiri de la Nepal până la Peru. Printre politicienii care au discutat această problemă se numără și prim‑ministrul indian Narendra Modi, care a abordat subiectul în cadrul întâlnirilor cu președintele rus Vladimir Putin. Conform rapoartelor de presă, în februarie 2026 Rusia a limitat recrutarea cetățenilor proveniți din diferite țări „prietene”, însă lista acestor state nu a fost divulgată.
„În unele cazuri, acest lucru a contribuit la reducerea sau chiar la oprirea afluxului de combatanți din anumite țări, cel puțin temporar”, a declarat Nusov. „Însă considerăm că Rusia dispune și de modalități de a ocoli această restricție, reducând recrutarea într-un loc și concentrându-se asupra unei alte țări.” Potrivit Centrului de Coordonare al Ucrainei pentru Tratamentul Prizonierilor de Război, Rusia ar putea recruta până la 18.500 de cetățeni străini în 2026.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0