Rusia înarmează Iranul: Moscova acordă 90 de lansatoare K-10

Rusia a acceptat să furnizeze Iranului 90 de lansatoare pentru rachete ghidate avansate, de tipul celor folosite de armata rusă în războiul din Ucraina. Acordul apare într-o serie de documente militare obținute de Financial Times, și arată că Moscova continuă să sprijine Teheranul cu armament, deși are nevoie de echipamente pentru propriul război. Iranul apare în documente sub un nume de cod, „K-10”, folosit de industria rusă de apărare pentru a ascunde identitatea cumpărătorului.

Totul a ieșit la iveală după ce Financial Times a obținut o scrisoare trimisă în mai 2024 de Vympel, una dintre principalele companii rusești care proiectează rachete și sisteme de lansare. Scrisoarea era adresată biroului de proiectare KBM, căruia Vympel îi cerea să grăbească livrarea componentelor pentru două tipuri de lansatoare, APU-L și APU-305, folosite în principal pe elicoptere militare. Compania avertiza că întârzierile ar putea afecta nouă contracte deja planificate.

Documentul conținea și un program de fabricare destinat șapte entități rusești și două entități internaționale. Printre acestea se număra China, care a plasat o comandă pentru 192 de lansatoare APU-305. Cealaltă entitate era identificată exclusiv prin codul K-10 și a cerut 90 de lansatoare APU-L.

Citește șiSTUDIU: Populații mici de animale sălbatice pot redresa în pragul extincției

Echipa de reporterii Financial Times a descoperit că această etichetă este folosită de Rosoboronexport, agenția de stat care administrează exporturile de armament ale Rusiei, pentru a desemna Iranul. Confirmarea a venit din alte documente militare în care aceeași denumire apare în contracte privind avioanele rusești Yak-130. În unul dintre aceste documente, beneficiarul a fost menționat clar ca „K-10, Iran”.

Un alt program de fabricație executat în 2023 de o firmă din cadrul grupului rus Rostec planificase producția a șase aeronave Yak-130 pentru același beneficiar. Două dintre ele trebuiau realizate în prima perioadă a anului, iar cele restate patru în a doua. Datele se aliniază cu livrările la care s-a descoperit ulterior. În 2023, agenția iraniană Tasnim a declarat că primele două aeronave Yak-130 au ajuns în Iran, iar până la finalul anului 2024 toate cele șase au fost livrate, conform Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

Prin corelarea documentelor militare cu livrările verificate, s-a putut stabili că Iran este cumpărătorul celor 90 de lansatoare.

LMUR este numele tehnic al rachetelor ghidate comandate de Iran,

LMUR este cunoscut și sub denumirea Izdeliye 305.

Una dintre trăsăturile sale este rapiditatea. Conform unui reprezentant al Dallas Analytics, organizația ucraineană care a furnizat documentele către Financial Times, racheta se mișcă la o viteză de aproximativ 230 de metri pe secundă și poate acoperi 14 kilometri în doar un minut. Aceasta este semnificativ mai rapidă decât o dronă standard, iar intervalul scurt de timp necesar pentru a ajunge la țintă complica reacția adversarului.

Un alt beneficiu constă în posibilitatea operatorului de a menține controlul asupra rachetei chiar și după ce aceasta a fost lansată. Prin urmare, racheta poate fi ajustată cu mare precizie către vehicule sau alte ținte în mișcare. Această armă se dovedește ideală pentru atacuri rapide. Un elicopter are capacitatea de a se apropia de locul de lansare, de a lansa racheta și de a se retrage înainte ca inamicul să poată reacționa.

Conform Ghidului mondial al echipamentelor al Armatei SUA, sistemele de lansare APU-L sunt create pentru elicopterele rusești de atac Mi-28 și pot transporta fiecare câte două rachete LMUR. Modelul APU-305 poate încărca o singură rachetă.

Motivul din spatele dorinței Iranului pentru aceste sisteme nu este unul întâmplător. Capitala Teheran a inițiat deja proceduri

În primele luni ale anului 2026, au apărut primele dovezi publice ale prezenței aeronavelor în Iran. În ianuarie, jurnalistul din cadrul agenției iraniene Tasnim, Mohammad Taheri, a difuzat o fotografie a unui elicopter Mi-28, însoțită de un mesaj în care îi urăcea succes în activitatea militară.

În scurt timp, pe platforme online au apărut alte fotografii care arată un Mi-28 depozitat într-un hangar din Teheran. Specialiștii care examinează imagini și date publice au reușit să identifice aeronava în cadrul unei baze aeriene iraniene. Prezența acestor elicoptere justifică necesitatea Iranului de a achiziționa lansatoare APU‑L. Cu toate acestea, fotografiile nu confirmă faptul că Rusia a livrat echipamentele din comanda evidențiată de Financial Times.

Concluzia privind cele 90 de lansatoare subliniază cât de apropiați s-au devenit Rusia și Iranul de la invazia rusă în Ucraina, care a început în februarie 2022. Ambele state și-au intensificat treptat cooperarea în sectorul armamentului, iar sprijinul Moscovei nu se limitează la echipamentele recente. Financial Times a precizat anterior că Rusia a asistat Iranul în dezvoltarea rachetelor de croazieră supersonice și i-a furnizat sisteme portabile de apărare antiaeriană Verba.

Publicația a revelat și că cele două națiuni au colaborat în domeniul unor date tehnice care ar putea influența progresul armelor nucleare. Conform oficialilor din serviciile de informații occidentale menționați, legătura militară dintre Moscova și Teheran s-a întărit și mai mult în perioada războiului din Orientul Mijlociu din 2026.

Donald Trump a declarat recent că Rusia face foarte puțin, dacă nu chiar nimic, pentru Iran. Nicole Grajewski, cercetătoare asociată la Carnegie Endowment for International Peace, afirmă că noua comandă indică că Moscova este dispusă să continue livrarea de echipamente militare Iranului, chiar dacă forțele ruse au nevoie urgentă de resurse în Ucraina. În perspectiva ei, Rusia pare și mai puțin preocupată decât în trecut de posibilele obiecții ale statelor occidentale.

Chiar dacă relațiile dintre Moscova și Teheranul s-au intensificat în domeniul militar, Rusia trebuie să ia în calcul și legăturile sale cu alte țări din Orientul Mijlociu, precum și cu Statele Unite. Acest fapt explică de ce sprijinul oferit Iranului nu este fără limite.

Hanna Notte, director al programului Eurasia din cadrul Centrului James Martin pentru Studii de Neproliferare, a declarat pentru Financial Times că Moscova încearcă să sprijine partenerul său fără a se implica excesiv, astfel încât să nu afecteze alte relații diplomatice. Conform expertei, ajutorul militar acordat Iranului are relevanță pentru anumite operațiuni, dar nu este suficient pentru a modifica în mod decisiv evoluția conflictului.

În contextul conflictului din Ucraina, Moscova se confruntă cu o situație complexă, deoarece forțele armate ruse continuă să utilizeze volume mari de muniție și echipamente militare. Prin urmare, comanda pentru 90 de lansatoare revine cu o semnificație majoră. Aceasta indică faptul că Rusia s-a angajat să aprovizioneze Iranul cu echipamente militare de ultimă generație, chiar și în momentul în care armata sa are nevoie de acele echipamente.

Însă rămâne o întrebare crucială: au sosit sau nu lansatoarele în Iran? Documentele analizate de către Financial Times indică că acestea erau incluse în programul de producție pentru 2024 și 2025, însă nu există nicio confirmare a livrării.