Rusia învinge Kievul: cum Putin paralizează capitala fără ocupare

După ce a eșuat să cucerească Kievul în 2022, Rusia încearcă acum să paralizeze capitala Ucrainei prin atacuri cu drone lansate aproape neîntrerupt, ziua și noaptea. Noua strategie urmărește să epuizeze apărarea antiaeriană, să perturbe transportul și activitatea economică și să mențină populația sub o presiune psihologică permanentă, scrie Kyiv Post.

În dimineața zilei de marți, 8 septembrie, a avut loc cel mai recent atac, la doar câteva ore după ce s-a încheiat o oprire de trei zile în bombardamentele asupra Kievului și Moscovei, o perioadă în care au vizitat emisarii americani

„În momentul în care emisarii pentru pace ai președintelui american au plecat, Putin a lansat un nou atac masiv și îngrozitor asupra Kievului”, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha.

Citește șiVideo Un student din Kiev recrutat de ruși a încercat să arunce în aer un microbuz care transporta soldați ucraineni

În fiecare moment al zilei, atacurile sunt lansate.

În cea mai mare parte a conflictului, alertele aeriene din Kiev au urmat un ritm intunecat, dar previzibil: dronele rusești aterizau noaptea, rachetele se lansau înainte de răsărit, iar dimineața orașul încerca să revină la normal.

În prezent, Rusia lansează grupuri reduse de drone pe parcursul întregii zile și al nopții. Majoritatea acestor aparate sunt echipate cu propulsie cu reacție, ceea ce le permite să avanseze cu viteze mai mari și să fie mult mai dificil de interceptat comparativ cu dronele Shahed cu elice folosite anterior în război.

Kyiv Post a înregistrat că peste 100 de drone cu propulsie prin reacție s-au apropia de Kiev în doar 12 ore.

Iurii Ihnat, portretul oficial al Forțelor Aeriene ucrainene, a raportat că Rusia a aruncat în luna august peste 2.800 de drone de acest tip asupra Ucrainei, echivalentul a aproximativ 90 pe zi. În iulie, numărul lor a crescut de cinci ori față de iunie.

În perioada de patru zile imediat după sfârșitul lunii august, Rusia a inițiat aproape 1.500 de lăsări de drone, dintre care peste jumătate dispuneau de propulsie cu reacție. Kievul și zonele înconjurătoare au suferit un atac continuu timp de 5 zile, cauzând perturbări în circulație și împiedicând trenurile de metrou să traverseze râul Nipru în timpul alertelor.

În 27 august–1 septembrie, Kiev a primit peste 60 de avertismente aeriene, totalizând 52 ore de alertă. În acele șase zile, capitala a trăit peste două zile complete în stare de alertă.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a constatat că Rusia nu a majorat semnificativ volumul total de drone folosite în fiecare ofensivă. În schimb, Moscova lansează un număr similar de aparate pe parcursul multor ore, pentru a intensifica epuizarea cetățenilor și a perturba economia.

O singură dronă care se apropie de Kiev poate activa sirenele din întreg orașul, poate opri circulația și poate determina angajații să se refugieze. Când alarma se oprește, un alt grup de drone poate reporni același proces.

„Lovesc afaceri civile, depozite de alimente, hipermarketuri”

impact financiar este generat de fiecare alertă. În afară de daunele materiale, semnalele de alarmă provoacă întârzieri ale angajaților, întreruperea producției, închiderea magazinelor, suspendarea livrărilor și perturbarea transportului public. Elevii sunt aduși de cadrele didactice în adăposturi, în timp ce grupurile medicale și de intervenție își mențin activitatea sub riscul unor noui atacuri.

Rusia se axează și pe infrastructura logistică care asigură aprovizionarea Kievului și a altor orașe ucrainene.

Ministrul Agriculturii, Taras Vîsoțkîi, a raportat la sfârșitul lunii august că atacurile rusești au anihilat în jur de 90% din capacitatea logistică a marilor lanțuri de magazine pentru alimente. Această pierdere a provocat penurii temporare de lapte, zahăr, fructe și legume în supermarketurile din Kiev.

Războaiele au lovit centrele de sortare ale companiei Nova Poshta, depozitele de distribuție ale supermarketurilor și silozurile unde se depozita cărți și produse de consum. Loviturile rusești au atacat și spațiile de stocare a alimentelor din Odesa și au distrus hipermarketurile Epicentr.

Ivan Vîhivskîi, ministrul de Interne, a declarat:

„Lovesc afaceri civile, depozite de alimente, hipermarketuri, terminale poștale și depozite în care sunt păstrate cărți”,

August a fost luna în care 21,8% din programul obișnuit de funcționare al centrelor comerciale din Ucraina a fost perturbat de avertismentele aeriene, astfel încât magazinele au pierdut mai mult de una din cinci ore în care ar fi trebuit să fie deschise.

Răspunsul guvernului subliniază amploarea problemei. Ucraina a introdus un sistem de alertă pe două niveluri:

1. Alertele galbene vor semnala amenințările reprezentate de drone. Companiile își vor putea continua activitatea dacă angajații și clienții au acces la adăposturi. Autoritățile au recomandat ca metroul din Kiev să rămână complet funcțional.
2. Alertele roșii vor semnala amenințările cu rachete, inclusiv rachete balistice și atacuri combinate de amploare. Companiile vor trebui să-și suspende activitatea, iar oamenii vor fi obligați să se adăpostească.

„Economia trebuie să continue să funcționeze, taxele trebuie să ajungă la buget, iar oamenii trebuie să-și primească salariile”, a declarat premierul Sergii Koretskyi.

Kievul scurtează, de asemenea, perioada de restricții de circulație nocturnă și revizuiește normele de transport, în scopul de a reduce pierderile financiare cauzate de alertele prelungite.

Kievul capturat într-un „asediu” aerian

Kiev nu se află sub un fizic comparabil asediu la fel de intens ca cel al capitalei Bosniei și Herțegovinei, Sarajevo. În perioada războiului din Bosnia, Sarajevo a fost încercuit și a suferit bombardamente și tiruri lunetiste timp de 1.425 de zile, iar instanțele internaționale au constatat că această campanie avea ca scop terorizarea populației civile.

Kiev rămâne conectat la restul Ucraniei. Produsele, armamentul și personalul continuă să se deplaseze, iar artileria rusă nu înconjoară capitala.

Rusia se bazează pe o amenințare continuă pentru a domina viața civilă. Deși nu poate instala puncte de control în jurul Kievului, poate recurge la alerte aeriene pentru a perturba circulația. Nu poate închide fizic fiecare fabrică, dar poate induce opriri frecvente ale activității. Deși nu poate ocupa capitala, poate face ca viața cotidiană să fie supusă momentului lansării următoarei drone.

trei zile stabilită pentru întâlnirea lui Witkoff și Kushner a evidențiat cât de limitată poate fi aplicarea acestei presiuni. Rusia și Ucraina au convenit să nu se confrunte reciproc asupra capitalelor în timpul vizitei oficialilor, însă Putin a refuzat totuși un armistițiu extins și a menținut cerințele teritoriale deja prezentate de Rusia.

În perioada de dialog, Pauza diplomatică a asigurat protecția capitalele, însă nu a oferit salvaguardă civilor din alte regiuni și nu a suspendat confruntările de pe front.

Este mai mult decât o luptă psihologică

Epuizarea populației civile este doar unul dintre efectele campaniei. Valurile neîntrerupte de drone obligă și echipajele ucrainene de apărare antiaeriană să lucreze în ture prelungite, ceea ce le lasă mai puțin timp pentru odihnă, relocare și repararea echipamentelor.

Prin combinarea dronelor de cost redus cu rachete balistice și de croazieră, Rusia forțează Ucraina să decidă momentul optim pentru a apela la rachetele interceptoare de cea mai înaltă performanță, care sunt limitate în număr. Sistemele Patriot sunt vitale pentru a bloca rachetele balistice, însă nu se justifică din punct de vedere economic să le folosească pentru fiecare drone care testează apărarea aeriană a Kievului.

Pentru a apăra capitala, se impune un compromis strategic. Radarele, lansatoarele și rachetele interceptoare alocate Kievului nu pot asigura protecția simultan a centralelor electrice, bazelor aeriene, fabricilor de armament și altor orașe ucrainene.

Rusia solicită Ucraina să suporte cheltuieli, chiar dacă majoritatea dronelor sale sunt interceptate. Ucraina trebuie să utilizeze muniție, să păstreze echipajele în stare constantă de alertă și să protejeze un număr tot mai mare de ținte potențiale. Atacurile demonstrează, de asemenea, că instituțiile politice și de securitate din Kiev rămân subiecte de atac.

4 septembrie a marcat un incident în care o dronă rusească a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei, situat în centrul Kievului. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că vehiculul aerian fusese direcționat către biroul interimarului Șefului Securității, Oleksandr Poklad.

Întreprinderi de pregătire pentru un conflict în sezonul rece.

După peste trei ore de dialog cu Putin în Moscova, Witkoff și Kushner s-au deplasat în Kiev. Ei au caracterizat conversațiile cu Zelenski ca fiind substanțiale și au susținut că au înregistrat progrese semnificative în reînceperea negocierilor trilaterale, fără a specifica termene sau locuri pentru viitoare întâlniri.

Disputa principală a rămas la fel. Rusia solicită ca Ucraina să abandoneze zonele pe care încă le deține în Donbas. Kievul nu acceptă, iar evaluările situației de pe front indică că, la ritmul actual de avans, Donețk ar putea necesita mai mulți ani pentru a fi cucerit.

Zelenski se pregătește pentru eventualitatea ca conflictul să se prelungească în sezonul rece. În cadrul întâlnirilor din Kiev, el a cerut un pachet de sprijin destinat iernii, care să cuprindă sisteme de apărare antiaeriană, ajutor pentru sectorul energetic și acces la gaze naturale lichefiate provenite din Statele Unite.

„Dacă războiul continuă pe timpul iernii, ne bazăm foarte mult pe pachetul pentru sezonul rece”, a declarat Zelenski. Delegația americană nu a anunțat însă furnizarea unor noi baterii Patriot. Ucraina a primit recent un număr redus de rachete interceptoare Patriot, iar Marea Britanie a promis ajutor suplimentar pentru apărarea antiaeriană.

Nici una dintre aceste acțiuni nu corectează deficitul existent.

Ucraina exige linii de producție distincte pentru echipamente concepute pentru a prinde drone și rachete balistice. Zelenski a afirmat că 67 de firme ucrainene lucrează la sisteme capabile să prindă drone cu propulsie pe bază de reacție, însă doar trei și cinci dintre ele au obținut rezultate demonstrabile.

Ucraina a solicitat, de asemenea, permisiunea Statelor Unite pentru fabricarea sistemelor anti-balistice și a rachetelor de interceptare. În luna iulie, președintele Donald Trump a afirmat că Washingtonul va oferi Ucrainei licența de producție a rachetelor interceptoare Patriot, însă ulterior pare să fi revenit asupra acestei decizii.

În data de 2 septembrie, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că negocierile privind acordarea licenței au continuat să se desfășoare.

În cazul în care se ajunge la un acord, specialiștii preconizează că pregătirea producției va necesita cel puțin un an.

Moscova își concentrează eforturile pe epuizarea treptată a Kievului.

Campania nu trebuie să oblige Kievul să cedeze pentru a genera costuri strategice. Impactul imediat constă în încetinirea activității zilnice și în transformarea acesteia într-o stare mai puțin previzibilă și mai costisitoare.

Atunci când trenurile se opresc, depozitele ard, magazinele se închid, iar angajații petrec ore întregi în adăposturi, Rusia produce pagube fără să înainteze pe teren. Obligând Ucraina să consume rachete interceptoare și să-și concentreze apărarea antiaeriană în jurul capitalei, Moscova reduce resursele disponibile pentru protejarea altor orașe, a infrastructurii și a frontului.

Campania aeriană a cauzat moartea deja unor civili, a perturbat transportul, a afectat logistica comercială și a forțat Ucraina să-și reevalueze sistemul de alertă.

Contracararea acestei amenințări va necesita măsuri care depășesc utilizarea rachetelor Patriot. Ucraina trebuie să adopte sisteme de interceptare a dronelor la costuri reduse, să disperseze depozitele în mai multe zone, să stabilească rute de transport alternative, să amplifice numărul adăposturilor și să implementeze alerte geografic precise, astfel încât o singură dronă să nu mai poată paraliza un oraș cu milioane de locuitori.