Rusia, la cheremul Chinei. Jocul dur al Beijingului legat de gazoductul Puterea Siberiei 2 pune piedică…

Se creează un element div și se atribuie variabilei ad în document. Variabila ad.id primește valoarea ‘AdSense’. ad.className este setat la ‘AdSense’.Citește șiBloc Kiev lovit...

Se creează un element div și se atribuie variabilei ad în document.

Variabila ad.id primește valoarea ‘AdSense’.

ad.className este setat la ‘AdSense’.

Citește șiBloc Kiev lovit de dronă rusească: 4 rănite, 2 copii

ad.style.display = ‘block’;

Linia de cod atribuie ‘absolute’ proprietății position a stilului obiectului ad.

S-a setat proprietatea top a stilului elementului ad la valoarea ‘-1px’.

Scriptul setează proprietatea de înălțime a elementului ad la 1 pixel.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3874247″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/rusia-la-cheremul-chinei-jocul-dur-al-beijingului-legat-de-gazoductul-puterea-siberiei-2-pune-piedica-ambitiilor-lui-vladimir-putin-3874247″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/mapamond”}

Vladimir Putin pur și simplu nu poate sta departe. După ce a vizitat Beijingul în luna mai, imediat după Donald Trump, s-a anunțat că liderul rus – care a fost în China de peste 20 de ori în timpul mandatului său de președinte – va conduce delegația țării sale la cel de-al 33-lea summit al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) din noiembrie. Acest semn aparent de prietenie este însă o expresie a dependenței crescânde a Rusiei de China – și a frustrării din ce în ce mai mari a lui Putin față de refuzul acesteia de a aproba un nou proiect de gazoduct, scrie istoricul Mark Galeotti, într-o analiză din publicația The Spectator.

Scriptul adaugă o funcție în coada de comenzi googletag care inițiază afișarea anunțului identificat prin div-gpt-ad-1534428397355-0.

Chiar dacă unii politicieni și analiști occidentali continuă să afirme că Moscova și Beijingul se mișcă în același ritm, rușii în sine nu se lasă înșelați de cât de departe poate părea această retorică pompoasă a unei „prietenii fără limite”.

Mai a adus la lumină o declarație puternică din presa rusă, care a afirmat cu voce tare că

„Xi Jinping nu i-a dat lui Trump nicio carte”

. În scurt timp, Putin a primit o pictură în care se vedea atât el, cât și Xi, iar în lucrare, liderul chinez apare cu aproximativ două ori mai mare decât președintele rus. În timp ce Xi avansează cu încredere, Putin îl urmărește cu loialitate. Comentatorii ruși nu au manifestat nicio îndoială privind figura prezentată ca „fratele mai mare”.

În esență, aceasta este o relație pragmatică și tranzacțională. Acolo unde cele două țări au interese comune, ele sunt bucuroase să coopereze, fie dezvoltând rute de transport maritim de-a lungul coastei arctice a Rusiei, fie furnizând informații Iranului. Cu toate acestea, așa cum a dezvăluit odată un expert din Moscova, „Rusia nu primește nimic gratuit. Trebuie să cumpere într-un fel sau altul – iar chinezii negociază cu greu”, a subliniat Mark Galeotti.

Un exemplu foarte concret este lunga poveste a conductei de gaze Puterea Siberiei 2 – Power of Siberia 2. Europa rămâne încă principalul destinație de export pentru Rusia în domeniul gazelor naturale, însă China se apropie rapid; Rusia livrează mai mult de 30% din gazul său prin conducte și peste 20% din exporturile de GNL.

Power of Siberia transportă gazul prin conductă, suficient pentru a alimenta întregul stat New York, și este o linie de 4.000 km care a fost deschisă în 2019. Începând din 2014, cele două state au discutat despre o nouă conductă, Power of Siberia 2, cu o capacitate superioară, menită să lege câmpurile de gaze din zona arctică cu China, pe un traseu de 2.600 km prin Mongolia.

În 2020, corporația rusă Gazprom a inițiat un studiu de fezabilitate, iar în 2025 a declarat că se apropie de încheierea unui acord de aprovizionare. Având în vedere angajamentul Europa de a reduce treptat dependența de energia rusească, această situație a dobândit o relevanță sporită pentru Moscova. Conștienți de această realitate, chinezii au desfășurat negocieri lente, solicitând nu prețuri de pe piața internațională, ci tarife subvenționate intens de consumatorii ruși, echivalentul unei scăderi de 75-80%.

Putin s-a pregătit pentru o situație jenantă, înainte de a se îndrepta spre Beijing, când a menționat posibilitatea încheierii unui acord. Fie că a interpretat greșit semnele prevestitoare, fie că a crezut, din neatenție, că îl poate forța pe Xi să acționeze, a adus cu el o delegație numeroasă de directori din sectorul energetic, doar pentru a fi blocat. Beijing nu a exclus discuții suplimentare, însă până acum a cerut ferm rușilor să nu mai insiste până când nu vor fi dispuși să se apropie de termenii acordului.

Această situație încurcă întreaga relație: se manifestă o amabilitate de suprafață în loc de acorduri stricte.

Impactul semnificativ al diferențelor economice dintre cele două state este evident: China dispune de surse alternative de petrol și gaze, în timp ce Rusia are capacitatea mult mai redusă de a negocia prețurile pentru bunurile de care depinde de China, de la microcipuri pentru drone și rachete până la smartphone-uri care înlocuiesc brandurile occidentale sancționate. Aceste modele chinezești constituie acum 85% din vânzările totale.

Rusia nu consideră această situație ca fiind un avantaj absolut. În schimb, a provocat o divizare generațională în rândul elitei. Putin și ceilalți septuagenari, pentru că războiul din Ucraina le va decide supraviețuirea politică și moștenirea istorică, par în general dispăruți să facă față presiunii și incursiunilor din partea Beijingului, acceptându‑l ca preț pentru continuarea comerțului și sprijinului chinez.

O generație mai tânără de lideri se teme că este mai ușor să cadă pe orbita Beijingului decât să scape de ea. Deși își exprimă discret îngrijorările, de la modul în care industria auto internă este subminată de importuri, până la noua concurență cu care se confruntă industria nucleară a Rusiei pe piețele sale tradiționale, din Asia Centrală până în Africa, Putin nu pare dispus să asculte. 

Există însă o diferență între a nu te opune și a fi o persoană ușor de manipulat. Mark Rutte, secretarul general al NATO, predispus la exagerări, a afirmat în mod memorabil, anul trecut, că, în cazul în care Xi decide să invadeze Taiwanul, „va da mai întâi un telefon la Moscova pentru a-i cere lui Putin să ne țină ocupați în această parte a Europei”, iar rușii vor ataca Europa la cererea sa.

Comentatorii și specialiștii în securitate din Rusia au izbucnit în râsete. Ei au subliniat că forțele armate ale Moscovei dețin un plan de rezervă continuu pentru a contracara o incursiune chineză în Extremul Orient rus. Moscova reacționează intens ori de câte ori în China se publică o hartă nouă ce afișează denumirile originale, chinezești, ale localităților transferate Rusiei în cele numite „Tratate Inegale” din secolele al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea. Îngrijorarea constă în faptul că, chiar dacă Xi Jinping, în vârstă de 73 de ani

Chiar dacă cele două state desfășoară exerciții comune, cel mai recent fiind operațiunea navală Joint Sea-2026, acestea se prezintă adesea mai mult ca un simplu spectacol decât ca o reală colaborare. Intenția principală este de a atrage atenția Statelor Unite și a aliaților lor precauti, în loc să demonstreze cu adevărat modul de integrare observat în NATO. Niciuna dintre părți nu

Chiar dacă agențiile de informații ale ambelor state colaborează pentru a viza Occidentul, Serviciul Federal de Securitate a declarat că activitatea de spionaj a Chinei în Rusia a crescut la un nivel mai ridicat decât cel dinainte de 2022. Mark Galeotti concluzionează că relația se transformă dintr-o prietenie fără limite într-una fără beneficii.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0