Liderul belarus Aleksandr Lukașenko suportă o presiune în creștere din partea a două națiuni vecine aflate în conflict, fiind nevoit să mențină un echilibru delicat pentru a evita nemulțumirea celui mai apropiat aliat al său, Vladimir Putin din Rusia, pe de o parte, și pentru a nu atrage mânia Volodimir Zelenski din Ucraina, care a avertizat cu privire la posibile atacuri asupra infrastructurii militare și de securitate rusești situate în Belarus.
Micii stat din fosta Uniune Sovietică este condus de Lukașenko din 1994 și se confruntă cu presiuni crescânde pentru a evita să fie puternic implicat în conflictul dintre Rusia și Ucraina, declanșat după ce Putin a decis, în 2022, să utilizeze teritoriul Belarusului ca punct de lansare a operațiunii militare împotriva Ucrainei din direcția nordică.
În urma unui ultimatum adresat de Zelenski lui Lukașenko, care viza îndepărtarea echipamentelor rusești de pe teritoriul Belarusului, administrația de la Minsk a decis să dezactiveze stațiile de releu pe care Rusia le utiliza pentru lansarea de drone împotriva Ucrainei.
Citește șiVideo Soloviov, propagandistul lui Putin, amenință Germania cu un deșert radioactiv
La două zile după, Lukașenko a efectuat o deplasare în Rusia pentru a se întâlni cu Putin la reședința acestuia din Valdai, un loc unde liderul de la Kremlin acordă foarte rar audiențe unor oficiali străini.
Discuțiile au avut loc într-un cadru neobișnuit de închis, fără posibilitatea ca reprezentanții mass-media să participe și fără ca vreun comunicat oficial să fie emis.
Ulterior, Dmitri Peskov, cel care îndeplinește funcția de purtător de cuvânt al Kremlinului, a venit cu o declarație, afirmând că respectiva întâlnire a avut caracter „informal”.
Regimul din Belarus se află într-o poziție delicată, fiind strâns legat de Rusia atât din punct de vedere economic, cât și al securității naționale.
Cu toate acestea, Lukașenko adoptă o strategie de echilibru, căutând să mențină relații bune și cu statele occidentale, în scopul de a atenua efectele sancțiunilor și de a-și consolida sprijinul intern.
Potrivit Washington Post, această abordare este esențială pentru Lukașenko în efortul său de a asigura supraviețuirea politică în cadrul țării.
Deși Rusia a utilizat spațiul teritorial al Belarusului drept punct de plecare pentru ofensiva sa împotriva Ucrainei, relațiile diplomatice dintre Kiev și Minsk au rămas intacte.
Regimul de la Kremlin Rusia exercită o influență semnificativă asupra lui Lukașenko pentru a-și intensifica participarea la conflictul din Ucraina.
Lukașenko a efectuat o vizită în Beijing în cursul săptămânii anterioare, unde Xi Jinping, liderul chinez, a exprimat sprijin pentru abordarea echilibrată a Minskului, declarând că China este alături de eforturile Belarusului de a-și apăra suveranitatea națională, independența și integritatea teritorială.
Semnele unui conflict în creștere au fost evidente încă din primăvară, potrivit oficialilor ucraineni, care au tras un semnal de alarmă cu privire la strategia Moscovei de a împlica Belarusul în conflictul cu Ucraina; această țară a reușit să recâștige inițiativa pe câmpul de luptă în acest an.
În contextul unor manevre nucleare comune desfășurate de Rusia și Belarus, au fost exprimate îngrijorări cu privire la securitatea regiunilor din nordul Ucrainei.
Zelenski a avertizat anterior, în cursul lunii mai, că țara sa este dispusă să adopte măsuri „preventive” pentru a contracara potențiale amenințări.
Nu sunt date informații suplimentare despre natura acestor măsuri preventive.
În luna mai, Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să ia măsuri preventive împotriva amenințărilor la adresa regiunilor sale nordice, pe fondul exercițiilor nucleare comune ruso-bieloruse.
Forțele armate belaruse nu ar consolida substanțial armata rusă prin implicarea lor în conflictul din Ucraina, deoarece Minsk dispune de resurse militare limitate și slab pregătite pentru un astfel de scenariu, însă o asemenea mișcare ar constitui o nouă acțiune provocatoare care ar putea reprezenta răspunsul Moscovei la eforturile din ce în ce mai eficiente ale Kievului de a izola complet trupele rusești staționate în Crimeea ocupată.
Într-un context de criză, un scenariu alternativ ar putea fi luat în considerare, potrivit lui Vladimir Pastuhov, un expert rus în științe politice și cercetător emerit la University College London.
„Într-o situație critică, nu aș miza pe cele trei vechi atuuri – armele nucleare, mobilizarea totală sau invazia țărilor baltice – ci, spre exemplu, pe atacuri de mare precizie asupra unor ținte din Europa asociate cu industria de apărare ucraineană”
De pe teritoriul Belarusului, există posibilitatea ca Rusia să inițieze două tipuri de operațiuni militare. Rusia ar putea opta pentru lansarea unor acțiuni de acest fel de pe teritoriul acestei țări.
Potrivit informațiilor, Rusia ar putea iniția atacuri de pe teritoriul Belarusului, care are o poziție geografică mai apropiată de vecinii europeni ai Ucrainei, cu scopul de a afecta rutelor de transport ale Ucrainei, a declarat un oficial european.
O a doua posibilitate pentru Rusia este să genereze o criză în regiunea cunoscută sub numele de coridorul Suwalki, care are un rol strategic în conectarea statelor baltice la Polonia și, în același timp, despart teritoriul belarus de enclava Kaliningrad a Rusiei.
Un oficial european a declarat că Ucraina se confruntă cu o provocare majoră în război, deoarece este dificil să se câștige fără să se întrerupă fluxul de aprovizionare din Occident.
„Din Belarus, ei ar putea ataca logistica în același mod în care o fac în Donbas.”
Acest lucru ar implica crearea unei zone de 40-50 de kilometri de-a lungul graniței, complet devastate, care ar putea fi atacate cu artilerie și drone produse în masă, la costuri reduse.
Se pare că Zelenski a ieșit învingător din această etapă a confruntării, Lukașenko fiind cel care a dat înapoi mai întâi și a dispus închiderea infrastructurii de comunicații terestre folosite de forțele rusești.
O declarație recentă făcută de Lukașenko către Zelenski a ridicat îngrijorări.
Probabil că ar fi fost indicat să păstrez această informație pentru mine, a reflectat Lukașenko, având în vedere că Zelenski este actualmente într-o situație de conflict.
„Poate că nu ar fi trebuit să spun asta, dat fiind faptul că el se află, până la urmă, în război”
,
a adăugat el, recunoscând astfel o posibilă gafă.
Lukașenko a mai spus:
„Poate că nu ar fi trebuit să vorbesc atât de direct despre asta”
.
Lukașenko a adăugat o altă dimensiune, afirmând că consecințele acțiunilor sale vor fi direct proporționale cu ceea ce a însămânțat.
„Ce semeni, aia vei culege”
, a reiterat el,
în contextul în care a menționat că Kievul a fost sursa unor amenințări care i-au influențat declarațiile.
În paralel, o avertizare din partea lui Lukașenko a fost adresată lui Zelenski, îndemnându-l la prudență și la evitarea unor acțiuni care ar putea fi considerate provocatoare pentru Belarus.
„Nicio acțiune militară nu ar trebui să fie așteptată din partea Belarusului, mai ales din partea mea.”
Lukașenko a făcut o declarație în care îl descrie pe Zelenski ca fiind un fost actor și comedian care, fiind tânăr și lipsit de experiență, nu posedă calitățile necesare pentru a fi considerat „un om de armată”.
Într-un discurs, Lukașenko a declarat luni:
„Nimeni nu vă va trimite în acest măcel. Nu avem nevoie de război. Este regretabil că are loc un război în Ucraina. Noi susținem rezolvarea pașnică a problemelor”
.
Această declarație a fost făcută în contextul Ucrainei.
China nu are nevoie „să încerce să îl salveze pe Lukașenko de Putin”.
Impactul Chinei asupra situației actuale este considerabil.
În pofida atitudinii oficiale neutre a Beijingului față de conflictul din Ucraina,
China a acordat Rusiei sprijin politic și financiar de mare valoare,
având capacitatea de a exercita o influență semnificabilă atât asupra Moscovei, cât și asupra Minskului.
Din perspectiva economică a Chinei, stabilitatea regimului de la Minsk prezintă o importanță deosebită. Deși majoritatea produselor chinezești ajung în Europa pe cale maritimă, o parte din comerțul cu Europa, cuprinsă între 3% și 5%, se desfășoară prin teritoriul Belarusului, transformând această țară într-un nod logistic cheie pentru Beijing.
Interesele Chinei în regiune sunt mai profunde decât simpla loialitate politică a regimului belarus față de Beijing, potrivit lui Artem Shraybman, expert în politicile Belarusului și cercetător la institutul Carnegie Russia-Eurasia.
Dincolo de loialitatea politică a regimului față de Beijing, China are un interes direct în menținerea tranzitului neîntrerupt al produselor sale prin Belarus
, a explicat el.
Într-o situație de criză, rolul Chinei ca protector al suveranității Belarusului nu ar trebui să fie exagerat, a declarat Shraybman, subliniind că acesta este un aspect crucial.
„Nu văd, în acest moment, o nevoie urgentă pentru China să încerce să îl salveze pe Lukașenko de Putin.”
Această afirmație a fost făcută de Shraybman.
O nouă relație cu Washingtonul constituie un alt factor care limitează implicarea lui Lukașenko în conflictul Rusiei. Abordarea administrației Trump față de regimul de la Minsk a fost caracterizată printr-o apropiere mai semnificativă comparativ cu cea a administrației Biden, facilitând astfel ieșirea liderului belarus din izolarea internațională anterioară.
Președintele belarus este conștient de faptul că o implicare completă a țării sale în conflict ar putea complica considerabil discuțiile cu statele occidentale, în special cu SUA, pe subiecte precum eliminarea sancțiunilor impuse de americani, potrivit lui Shraybman.
„Lukașenko înțelege că dacă Belarusul s-ar lăsa atras complet în război, acest lucru ar complica dialogul cu Occidentul – și cu SUA, în special – în privința unor teme precum ridicarea sancțiunilor americane”
Administrația Prezidențială a Statelor Unite ale Americii îl percepe pe Lukașenko ca pe o potențială figură cheie care ar putea facilita discuții între Putin în cazul în care eforturile de negociere a păcii vor fi reînnoite.
COMENTARII / 0