O tânără cetățeancă a Ucrainei, care a fost răpită din regiunile controlate de forțele rusești, a avut o discuție directă cu comisarul pentru protecția drepturilor copilului al administrației lui Putin, care i-a transmis că în viitorul apropiat Ucraina va înceta să mai existe ca entitate.
„în curând Ucraina nu va mai exista”
și i-a sugerat să participe la unul dintre programele militare de pregătire a tinerilor, oferite de Moscova, potrivit relatărilor Kyiv Independent.
Citește șiAvion medical american cu șase persoane la bord, dispărut în largul coastei SUA. Garda de Coastă îl caută
În cadrul unei conversații recente, tânăra ucraineancă Anastasiia Chvilova a făcut dezvăluiri despre Maria Lvova-Belova, oficialitate rusă căutată de Curtea Penală Internațională pentru presupusa implicare în răpirea copiilor din Ucraina, alături de Vladimir Putin.
„Ne-a spus că Rusia va învinge”
, a relatat Anastasiia Chvilova, adăugând că Maria Lvova-Belova a încercat să-i convingă pe ea și pe alți tineri că sunt de fapt ruși și i-a încurajat să urmeze studii în Rusia sau să participe la un program militar-patriotic pentru tineret din Moscova.
O declarație șocantă a fost făcută de o tânără ucraineancă, care a descris modul în care a fost abordată de un oficial rus.
Aceasta a menționat că li s-a spus Lvova-Belova că sunt considerați copii de origine rusă.
Oficialul rus a afirmat că Rusia va triumfa și că este cea mai bună țară din lume, oferind oportunități superioare Ucrainei.
„În curând, Ucraina nu va mai exista”
a fost mesajul transmis copiilor ucraineni, relatate de Chvilova.
Această întâlnire a avut loc în contextul în care tinerii ucraineni au fost răpiți de Rusia.
În urmă cu ceva timp, tânăra Chvilova a făcut o declarație în care a menționat că nu avea cunoștință despre identitatea reală a Mariei Lvova-Belova la întâlnirea lor inițială.
La vârsta de 15 ani, Chvilova a avut ocazia să o cunoască pe Lvova-Belova în perioada cuprinsă între anii 2022 și 2023.
În acea perioadă, ea se afla într-o zonă din regiunea Herson controlată de forțele rusești și își dorea foarte mult să se reunească cu mama sa la Herson.
Regiunea Herson a fost recuperată de forțele ucrainene în cursul lunii noiembrie 2022, moment în care au fost create și puncte de control strategice pentru a delimita zonele controlate de forțele ruse de cele sub control ucrainean. În urma acestui eveniment, tânăra Chvilova și mama sa au fost separate, cu foarte puține oportunități de a se reîntâlni ulterior. Într-una din aceste încercări de reîntâlnire, la un punct de control, militarii ruși au interzis Chvilova și unei prietene de-a ei să pătrundă în orașul Herson, care se află sub controlul Ucrainei, sub acuzația de presupusă colaborare cu Forțele Aeriene Ucrainene în calitate de spioni.
În urma evenimentelor, Chvilova a fost menținută sub supravegherea forțelor de ocupație rusești, care au mutat-o în diferite locații din zonele ocupate și au chiar facilitat adopția ei temporară, în perioada în care mama sa a încercat să găsească o modalitate de a intra în teritoriul ocupat pentru a o reînsoți acasă.
Un episod din viața sa îi vine în minte, atunci când a fost transportată în Henicesk, un oraș din regiunea Herson controlat de forțele de ocupație, în cursul anului 2023. Acolo, a stat într-un cămin poziționat în vecinătatea unei școli profesionale, împreună cu alți copii ucraineni. În acea perioadă, Chvilova relatează că a avut o întrevedere cu Lvova-Belova, comisarul pentru protecția copilului al președintelui Putin, care a avut loc chiar în acea locație.
O tinăra ucraineană a relatat că Lvova-Belova a efectuat o vizită la copiii ucraineni care au fost răpiți din regiunile ocupate, promovând în același timp programele educaționale din Rusia.
„A venit să ne vadă și ne-a spus să mergem să studiem în Rusia sau să «luptăm» în «Armata Tineretului» (Yunarmiya)”
Înființată cu scopul de a pregăti viitorii soldați, organizația de tineret militar-patriotică rusă „Armata Tineretului” (Yunarmiya) se axează pe dezvoltarea capacităților copiilor și adolescenților în vederea unei potențiale cariere militare în armata rusă. Deși calitatea de membru nu implică înrolarea automată, aceasta poate constitui un prim pas către pregătirea militară sau chiar recrutarea în conflicte, cum ar fi cel împotriva Ucrainei.
Potrivit mărturiei sale, înainte de a se afla în Herson, tânăra se pregătea pentru o carieră în domeniul culinar.
Lvova-Belova i-a propus să-și continue studiile în capitala Rusiei, Moscova.
Anumite propuneri i le-a făcut și unor băieți, Lvova-Belova, iar o parte dintre aceștia au fost de acord, a relatat tânăra.
Ea a mai spus că mama ei a găsit o soluție pentru a ajunge în teritoriul controlat din regiunea Herson și a o readuce pe fiică ei acasă la acea vreme.
„Nu a vrut”,
a declarat tânăra, atunci când Lvova-Belova a aflat despre planurile mamei sale.
Fata a relatat că refuzul ei de a călători în Rusia a fost motivat de așteptarea sosirii mamei sale.
În ciuda acestui fapt, cei care o însoțeau au încercat să o rețină, ridicând întrebarea:
„De ce a așteptat atât de mult să vină după tine? Noi te-am asistat; ți-am oferit haine și hrană”
.
Ea a adăugat că hrana oferită conținea carne de porc cu fire de păr.
Revenită recent pe teritoriul controlat de Ucraina, tânăra a descris atmosfera de la întâlnire ca fiind una încărcată de militari ruși. Aceștia din urmă au propus să-i instruiască pe copii în ceea ce privește manipularea dronelor.
În prezent, ea locuiește la Kiev și are ambiția de a deveni pompier.
La începutul anului 2023, o investigație jurnalistică a scos la iveală detalii despre activitățile desfășurate de Lvova-Belova în orașul Henicesk.
Nu au fost oferite detalii suplimentare.
O anchetă a agenției Reuters, publicată pe 11 ianuarie 2024, a arătat că aceste activități au implicat răpirea, deportarea forțată, cazarea și reeducarea copiilor ucraineni.
Această investigație a identificat o rețea apropiată Kremlinului care a orchestrat transferul orfanilor din regiunea Herson.
Potrivit raportului, reprezentanții biroului Lvova-Belova din Henicesk au oferit băieților ucraineni locuri la o prestigioasă academie militară rusă.
Nu există nicio informație direct citată aici.
Această infracțiune a fost analizată cu atenție de către procurorii internaționali. Nu, asta e o propoziție goală – aici se cere doar paragraf:
În conformitate cu legislația internațională, deportarea forțată a copiilor poate fi considerată o infracțiune de război și constituie una dintre acuzațiile supuse unei examinări detaliate de către procurorii internaționali.
Detalii despre Filip, un adolescent de 15 ani originar din Mariupol, au fost făcute publice de către Lvova-Belova într-un interviu din octombrie 2025.
Acest interviu a scos la iveală modul în care Lvova-Belova a preluat Filip din orașul Mariupol, situat în regiunea Donețk și ocupat de Rusia.
Ulterior, Lvova-Belova a afirmat că a adoptat copilul.
Afirmația făcută de tânăra femeie arată că Filip „nu avea dorința de a călători în Rusia” și că era nemulțumit de atitudinea Moscovei și a Rusiei, însă a fost posibilă o schimbare a poziției sale. Lvova-Belova, prin prezentarea detaliilor istoriei lui Filip, a adus în prim-plan acțiunile care au stat la baza mandatului de către Curtea Penală Internațională: extragerea unui copil dintr-un teritoriu ocupat și redefinirea identității sale pentru a se alinia la discursul Rusiei.
Lvova-Belova a intrat în istorie ca a doua femeie vizată de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională, fiind acuzată de crime de război comise în legătură cu transferul forțat al populației civile în timpul unui conflict armat.
În luna martie 2023, CPI a dispus mandate de arestare pentru Lvova-Belova și Vladimir Putin, considerați responsabili de deportarea și transferul ilegal de copii din regiunile ocupate ale Ucrainei în Rusia.
Negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia au drept obiective cruciale încetarea focului, repatrierea prizonierilor de război și soluționarea cazurilor copiilor răpiți.
Faptul că aceste acuzații au fost formulate pe fond politic a determinat Kremlinul să le respingă în totalitate.
În cadrul discuțiilor privind rezolvarea conflictului, Ucraina consideră chestiunea copiilor răpiți una dintre cele mai importante probleme de rezolvat.
Ucraina a înregistrat 20.570 de cazuri de copii răpiți de către Rusia de la debutul conflictului la scară largă. Însă, potrivit estimărilor oficialilor ucraineni, numărul real al copiilor care au fost luați ar putea fi considerabil mai mare decât această cifră.
Este posibil ca numărul copiilor răpiți să fie mult mai mare. Dmytro Lubinets, ombudsmanul pentru drepturile omului din Ucraina, consideră că numărul copiilor răpiți ar putea ajunge la 150.000. Între timp, Daria Herasymchuk, comisarul prezidențial al Ucrainei pentru drepturile copiilor, a menționat că numărul copiilor răpiți se situează probabil între 200.000 și 300.000.
O declarație recentă a președintelui rus a ridicat anumite semne de întrebare cu privire la strategia Kremlinului.
Putin a făcut o afirmație care a atras atenția asupra evoluției conflictului din Ucraina, subiectul fiind considerat destul de sensibil pentru liderul de la Kremlin.
O anumită surpriză a fost generată în urma remarcilor acestuia, care au anumite implicații asupra înțelegerii scopurilor finale ale Rusiei în regiune.
Această situație a fost considerată de unii drept umilitoare pentru Putin, având în vedere reacțiile și așteptările generate la nivel internațional.
Peskov a oferit o clarificare cu privire la afirmațiile lui Putin referitoare la conflictul din Ucraina, susținând că războiul este aproape de încheierea sa.
„Războiul se apropie de final”
a afirmat Peskov, explicând astfel declarațiile lui Putin cu privire la situația din Ucraina.
COMENTARII / 0