Sancțiunile UE contra Rusiei, blocate: petrol, codul și Kirill, puncte de dispută

Uniunea Europeană își propune să obțină o înțelegere privind o nouă rundă de măsuri coercitive împotriva Moscovei înainte de data de 15 iulie, însă discuțiile care au loc în cadrul unor reuniuni închise se lovesc de impedimente considerabile.
Un acord referitor la cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei este încă blocat din cauza unor dificultăți multiple și a amenințării cu care Bulgaria a declarat în mod public că va folosi dreptul de veto, conform unei analize realizate de Euronews.

Vineri, reprezentanții ambasadelor s-au întrunit pentru a dezbate o versiune actualizată a planului propus de Comisia Europeană la începutul lunii în curs. Comisia Europeană a prezentat inițial această propunere, iar acum părțile implicate încearcă să ajungă la un acord. Timpul însă se scurge, iar lipsa unui consens în urma discuției prevăzută a avea loc vineri a făcut ca negocierile să continue.

15 iulie reprezintă termenul limită pentru Bruxellesul pentru a ajunge la o înțelegere, în scopul de a preveni o reexaminare automată a limitei de preț impusă petrolului rusesc transportat pe mare. Această limită de preț este supusă unei ajustări semestriale, astfel încât să rămână cu 15% sub valoarea medie a prețului de piață.

Citește șiDronă rusească lovește podul peste Nipru, Zaporojie – traficul deviat

O revizuire a plafonului prețului petrolului Urals este pe ordinea de zi, ca urmare a creșterii rapide a prețului acestuia după închiderea Strâmtorii Ormuz. Această ajustare ar urma să ofere o ușurare economică semnificativă pentru Moscova. În încercarea de a preveni această situație, Comisia a înaintat o propunere de menținere a plafonului la 44 de dolari pe baril până la ianuarie 2027.

În cadrul procesului, ambasadorii explorează posibilitatea de a amâna revizuirea sau de a institui un nou plafon, după cum relatează diplomați care au cunoștință directă despre discuții.
Procesul și discuțiile au loc în contextul în care se evaluează opțiuni alternative.

Restricțiile comerciale impuse de UE au generat dubii și în privința interzicerii vânzării de nave cisterne de GNL, precum și a limitărilor propuse pentru importurile de pește din Rusia, care până în prezent au fost exceptate de la sancțiuni.
Țările de Jos, Franța, Polonia și Germania sunt printre statele membre care anual importă cantități semnificative de pește rusesc, cum ar fi cod și polac.

Rezistență puternică întâmpină o propunere care vizează să interzică accesul în spațiul european al militarilor ruși implicați în ampla operațiune militară din Ucraina, din cauza opoziției manifestate de către Franța și Italia.

Potrivit unui observator experimentat, planul inițial propus de Comisie a suferit deja modificări substanțiale, fiind introduse excepții menite să reducă opoziția manifestată de diverse capitale europene.

Noul guvern bulgar a apărut ca un factor destabilizator pe scena europeană.
Rumen Radev, prim-ministrul țării, și-a făcut publice rezervele cu privire la includerea patriarhului Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, pe lista de sancțiuni, acesta fiind acuzat că a propagat idei revizioniste pentru a legitima conflictul din Ucraina.

O serie de restricții severe, inclusiv o interdicție de călătorie și înghețarea activelor, au fost propuse împotriva sa. Kirill a fost pentru prima dată pe ordinea de zi a UE în 2022 pentru a fi inclus pe lista neagră. Cu toate acestea, măsura a fost oprită de Ungaria, condusă la acea vreme de Viktor Orbán, care a invocat libertatea religioasă ca motiv. Această decizie a stârnit un val de critică în presă și a provocat nemulțumire în rândul statelor membre UE.

Până în luna mai, această problemă a rămas nerezolvată, moment în care noul guvern ungar a sugerat că este pregătit să ia în considerare Kirill drept țintă. În acel moment, numele său a fost adăugat pe lista propusă – dar acum, Radev a exprimat în mod clar dorința de a-l exclude pe acesta din urmă.

Legături istorice și culturale strânse există între Biserica Ortodoxă Bulgară și cea Rusă, care, deși administrativ independente, sunt unite prin aceeași credință și dogmă comună, parte integrantă a Bisericii Ortodoxe de Răsărit. Acestea au patriarhi diferiți și sunt distincte din punct de vedere administrativ.

O altă persoană pe care Radev vrea să o scoată de pe lista sancțiunilor este Vagit Alekperov, fondatorul gigantului energetic rus Lukoil.
Deși a demisionat din poziția de președinte în 2022, sub presiunea crescândă a comunității internaționale, Alekperov a rămas acționar al companiei.

Potrivit lui Radev, adăugarea lui Alekperov pe lista sancțiunilor ar avea consecințe nefaste, deoarece Lukoil a depus o cerere de despăgubiri de 3 miliarde de euro în urma naționalizării rafinăriei Neftohim Burgas de către stat, ceea ce echivalează cu „a ne împușca în propriul picior”.

În luna noiembrie a anului 2025, statul bulgar a desemnat un administrator special pentru a conduce această mare unitate de rafinare, după ce guvernul american a instituit sancțiuni drastice împotriva companiei Lukoil. De asemenea, rafinăria, care are o cifră de afaceri anuală de ordinul miliardelor, a încetat să mai utilizeze petrol de origine rusă.

Preocuparea lui Radev a fost exprimată și în legătură cu repercusiunile pe care sancțiunile sugerate le-ar putea avea asupra îngrășămintelor și a componentelor de schimb necesare pentru metroul din Sofia.

Președinția irlandeză a Consiliului UE va fi confruntată cu negocieri prelungite privind pachetul de sancțiuni, din cauza numeroaselor divergențe existente.
La 1 iulie, Irlanda va prelua președinția Consiliului UE de la Cipru.

„Nu vom permite ca pachetul de sancțiuni să fie adoptat în această formă. Avem dreptul la vot și îl vom folosi”

, a afirmat el în cursul săptămânii anterioare.

În urma unei decizii recente, președintele Ucrainei a avizat un plan strategic cu o perioadă de implementare de patruzeci de zile, obiectivul fiind expulzarea forțată a trupelor rusești de pe teritoriul ucrainean.

Termenul limită de 15 iulie pentru anumite proceduri va fi, probabil, respectat, a declarat ambasadorul Aingeal O’Donoghue în cadrul unei declarații preliminare la conferința de presă.

Nu există motive să se creadă că nu vom respecta această dată.

Această declarație a fost făcută înainte de începerea președinției.

Compromisul este cheia, potrivit lui O’Donoghue, care a subliniat importanța dialogului între statele membre pentru a se ajunge la un acord.

„Ca în cazul tuturor pachetelor, este necesar să ascultăm statele membre, să încercăm să le înțelegem poziția reală și apoi să vedem dacă este posibil să ajungem la compromisuri”

, a afirmat el.
În opinia sa, pachetele de sancțiuni reprezintă un echilibru delicat care trebuie să fie stabilit.

„În cele din urmă, aceste pachete reprezintă un fel de echilibru”

, a concluzionat O’Donoghue.