Un studiu recent al Eurostat dezvăluie că, în ultimele două decenii, numărul nașterilor a înregistrat o scădere uniformă în toate statele membre ale Uniunii Europene.
În anul 2024, media europeană a înregistrat 7,9 nașteri vii la fiecare 1.000 de locuitori, această valoare fiind relativ mai ridicată în Cipru, Irlanda și Franța.
Deși vârsta medie a mamelor la nașterea primului copil a crescut în toate țările, România și Slovacia se remarcă prin faptul că au cele mai tinere mame.
În 2024,
nu există date comparative directe
, însă se raportează că speranța de viață a fost de 84,1 ani pentru femei și 78,9 ani pentru bărbați.
Citește șiIranul își menține poziția privind Strâmtoarea Ormuz. Teheranul cere îndeplinirea celor șapte condiții
Eurostat raportează că, în anul 2024, indicele brut de natalitate în Uniunea Europeană a înregistrat o valoare de 7,9 nașteri vii la 1.000 de locuitori. Conform datelor, Cipru se situează pe primul loc cu 10,0 nașteri vii la 1.000 de persoane, urmat de Irlanda cu 9,9 și Franța cu 9,6. Pe de altă parte, Italia prezintă cea mai scăzută rată, cu 6,3, fiind urmată de Spania cu 6,5, Lituania și Grecia, ambele cu 6,6 nașteri vii la 1.000 de persoane. Aceste informații au fost făcute publice de News.ro, citând Eurostat.
În ultimele două decenii, toate statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat scăderi ale ratei natalității, conform datelor disponibile pentru perioada 2004-2024.
O analiză a statisticilor arată că, în anul 2024, s-a observat o tendință de scădere a natalității comparativ cu 2004.
Se înregistrează o creștere a numărului de cazuri de deces.
Statisticile publicate de Eurostat relevă informații suplimentare, și anume că 10,7 decese la fiecare 1.000 de locuitori au fost înregistrate în Uniunea Europeană în anul 2024, conform ratei brute de mortalitate.
Bulgaria a înregistrat una dintre cele mai mari rate, cu 15,6 decese la 1.000 de persoane, urmată de Letonia, cu o rată de 14,3, şi Ungaria, unde rata a fost de 13,4. În contrast, cele mai scăzute rate au fost raportate în Irlanda, cu o valoare de 6,5, Luxemburg, cu 6,6, şi Cipru, care a înregistrat 6,9.
În perioada de două decenii care a trecut, 2024 și 2004 fiind anii de referință, s-a observat o tendință de creștere a ratei în 18 țări membre ale Uniunii Europene, în timp ce aceasta a înregistrat o scădere în 9 țări.
Din 2012, numărul deceselor a depășit numărul nașterilor.
Conform datelor recente, în anul 2024, diferența dintre numărul de persoane care au decedat și cel de persoane născute a înregistrat o valoare de -2,8.
Acest indicator, denumit spor natural, arată că numărul deceselor a depășit pe cel al nașterilor.
Letonia, Bulgaria şi Lituania au înregistrat cele mai mari scăderi, cu -7,4, -7,3 şi respectiv -6,4.
În acelaşi timp, ţările cu creşteri au fost Irlanda (+3,4), Cipru (+3,1) şi Luxemburg (+2,9).
În anul 2024, media se situează la 1,34 copii pentru fiecare femeie.
2024 a înregistrat o rată totală de fertilitate în Uniunea Europeană de 1,34 nașteri vii per femeie, valoare care reprezintă o scădere comparativ cu 1,46 înregistrat în 2004 și care se situează sub pragul de 2,1, nivel considerat necesar pentru ca o populație să fie stabilă.
Rata fertilității a înregistrat variații semnificative între statele membre ale Uniunii Europene, oscilând între 1,72 nașteri vii la femeie în Bulgaria și 1,01 nașteri vii la femeie în Malta. O rată totală de fertilitate inferioară 1,3 nașteri vii la femeie este frecvent descrisă drept ”fertilitate extrem de scăzută”.
La 29,9 ani, vârsta medie a femeilor la momentul nașterii primului copil a înregistrat o tendință de creștere. Acest indicator reflectă schimbări demografice semnificative.
Eurostat raportează că vârsta medie a mamelor la prima naștere în Uniunea Europeană a înregistrat o creștere de 1 an, de la 28,9 ani în 2014 la 29,9 ani în 2024.
Cele mai în vârstă femele care devin mame pentru prima dată se află în Italia (31,9 ani), Luxemburg (31,6), și Spania (31,5), în timp ce cele mai tinere se înregistrează în Bulgaria (26,9), România (27,2), și Slovacia (27,4).
În perioada care a cuprins 20 de ani, și anume între 2004 și 2024, numărul de femei care au născut la o vârstă înaintată, adică peste 40 de ani, s-a dublat.
2024 a înregistrat o cifră de aproximativ 3,6 milioane de nașteri în cadrul Uniunii Europene, unde vârsta înaintată a mamelor a devenit o tendință din ce în ce mai frecventă.
Această pondere a 6% reprezintă o creștere considerabilă, fiind dublă față de nivelul înregistrat în 2004, când aceasta era de 3%.
Grecia are ponderea cea mai mare de nașteri la femei cu vârsta de 40 de ani și peste, 11% din totalul nașterilor vii, urmată de Spania cu 10%, în timp ce Italia și Irlanda au înregistrat fiecare 9%.
În ultimele două decenii, toate statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat o scădere a ratei natalității. România se numără printre țările în care mamele sunt cele mai tinere, potrivit datelor. Această tendință se reflectă într-o schimbare semnificativă a structurii demografice în regiune.
Nu avem date
nu a fost găsit în text pentru a fi transformat. Datele statistice arată că fenomenul este generalizat, afectând toate țările UE.
Durata de viață a locuitorilor UE a înregistrat o creștere, ceea ce a contribuit la îmbătrânirea populației în Uniunea Europeană.
Populația UE trăiește mai mult, acesta fiind unul dintre factorii care au dus la această tendință de îmbătrânire.
Conform datelor Eurostat, speranţa de viaţă la naştere a înregistrat o creştere rapidă pe parcursul ultimului secol, fenomen atribuit mai multor factori, printre care: scăderea ratei mortalităţii infantile, majorarea nivelului de trai, progrese în ceea ce priveşte stilul de viaţă şi educaţia, precum şi avansuri în domeniul sănătăţii şi medicinei.
„Speranţa de viaţă la naştere a crescut rapid în ultimul secol datorită mai multor factori: reducerea mortalităţii infantile, creşterea nivelului de trai, îmbunătăţirea stilului de viaţă şi a educaţiei, progrese în domeniul sănătăţii şi medicinei”
, se arată în raportul Eurostat.
La nivelul Uniunii Europene, 81,5 ani reprezintă estimarea speranței de viață la naștere pentru 2024.
Spania se numără printre ţările cu cea mai mare speranţă de viaţă la naştere, cu un număr de 84,0 ani, urmată îndeaproape de Suedia, cu 83,8 ani, şi de Italia, cu 83,7 ani.
În acelaşi timp, Bulgaria are cea mai mică speranţă de viaţă la naştere, cu 75,8 ani, fiind urmată de Letonia, cu 76,4 ani, şi de România, cu 76,5 ani.
Eurostat raportează că, în perioada de două decenii care a trecut, între 2004 și 2024, speranța de viață la naștere a înregistrat o creștere în toate statele membre ale Uniunii Europene. Estonia a cunoscut cea mai semnificativă creștere, de 7 ani, fiind urmată de Letonia și Lituania, ambele cu o creștere de 5,5 ani, și România, care a înregistrat o creștere de 5,1 ani.
În medie, femeile au o durată de viață cu 5,2 ani mai lungă comparativ cu bărbații în majoritatea țărilor.
Durata de viață diferă semnificativ între sexe, femeile având un avantaj considerabil.
În anul 2024, femeile din Uniunea Europeană au o speranță de viață la naștere de 84,1 ani, în timp ce bărbații ajung la 78,9 ani, rezultând o diferență de 5,2 ani între cele două sexe.
În toate statele membre ale Uniunii Europene, femeile au o speranță de viață la naștere superioară celei a bărbaților, diferența fiind mai pronunțată în Letonia, unde femeile trăiesc în medie cu 9,8 ani mai mult decât bărbații, atingând astfel 81,2 ani de viață, în timp ce bărbații ajung la 71,4 ani.
În schimb, cea mai mică diferență dintre speranța de viață a femeilor și cea a bărbaților este înregistrată în Olanda, unde femeile au o speranță de viață de 83,3 ani, iar bărbații de 80,5 ani, diferența fiind de 2,8 ani.
2024 a înregistrat diferențe semnificative în ceea ce privește speranța de viață la naștere în statele europene.
Femeile din Spania au avut o speranță de viață de 86,5 ani, fiind urmată îndeaproape de femeile din Franța, cu o speranță de viață de 85,8 ani.
În contrast, femeile din Bulgaria și Ungaria au avut cele mai scăzute speranțe de viață, la 79,5 ani, respectiv 79,9 ani.
În rândul bărbaților, Suedia a raportat cea mai mare speranță de viață, cu 82,3 ani, urmată de Italia cu 81,6 ani.
Pe de altă parte, Letonia și Bulgaria au înregistrat cele mai scăzute speranțe de viață în rândul bărbaților, la 71,4 ani, respectiv 72,2 ani.
Înregistrarea unor cifre mai mici în ceea ce privește numărul de căsătorii a fost observată.
2024 a înregistrat aproximativ 1,7 milioane de ceremonii de căsătorie pe teritoriul Uniunii Europene, ceea ce corespunde unei medii de 3,9 căsătorii la fiecare 1.000 de locuitori, conform ratei brute a căsătoriei.
Italia, Slovenia şi Bulgaria au înregistrat printre cele mai mici rate ale căsătoriei din UE, cu 2,9, respectiv 3,0 şi 3,2 căsătorii la 1.000 de locuitori.
În contrast, Letonia, România şi Austria au raportat cele mai mari rate, cu 5,5, 5,3 şi 5,0 căsătorii la 1.000 de persoane.
Vârsta înaintată la momentul căsătoriei este o realitate.
2024 a înregistrat o vârstă medie la debutul căsătoriei pentru femei, cea mai înaintată fiind în Spania și Suedia, la 35,2 ani, în timp ce pentru bărbați, această vârstă a fost atinsă în Suedia, la 37,4 ani.
Pe de altă parte, România a raportat cea mai scăzută vârstă medie la prima căsătorie atât pentru femei (28,4 ani), cât și pentru bărbați (31,5 ani).
Conform datelor recente, intervalul de vârstă la momentul primei căsătorii a înregistrat o tendință de creștere în toate cele 20 de țări ale UE pentru care sunt disponibile informații, comparând perioadele 2004 și 2024.
Portugalia a cunoscut cea mai semnificativă creștere, de 7 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, potrivit raportului.
În Uniunea Europeană, 41% dintre nașteri au loc în afara unei căsătorii. Acesta este un fenomen tot mai frecvent în spațiul european.
În anul 2024, ponderea nașterilor vii în afara căsătoriei la nivelul Uniunii Europene a ajuns la 41%.
În 7 țări membre, mai mult de jumătate dintre nașterile vii au avut loc în afara căsătoriei.
Proporții deosebit de mari s-au înregistrat în Bulgaria (62%), Franța (60%) și Portugalia (59%), în timp ce cele mai mici au fost raportate în Grecia (10%), Ungaria (24%) și Croația (26%).
Schimbări demografice în Europa: între anii 2004 și 2024, ponderea nașterilor vii în afara căsătoriei a înregistrat o creștere în 18 state membre ale Uniunii Europene, pentru care sunt disponibile informații, în timp ce în 4 țări s-a observat o scădere, și anume Lituania, Estonia, Letonia și Ungaria.
Înregistrările privind divorţurile au fost raportate.
Conform datelor recente, numărul de divorțuri estimate pentru anul 2024 a ajuns la 0,7 milioane, ceea ce echivalează cu o medie de 1,6 divorțuri la fiecare 1.000 de locuitori, acest indicator fiind cunoscut sub numele de rata brută a divorțurilor.
România se numără printre țările cu un număr mic de divorțuri în raport cu populația, alături de Malta și Slovenia.
În Malta, media divorțurilor este de 0,9 la 1.000 de locuitori, în Slovenia, aceasta este de 1,0, în timp ce în România, ea ajunge la 1,1.
Pe de altă parte, țările cu cele mai mari rate de divorțuri sunt Letonia, cu 2,8 divorțuri la 1.000 de persoane, Lituania, cu 2,5, și Estonia, Finlanda și Suedia, fiecare având 2,1 divorțuri la 1.000 de locuitori.
Modificări semnificative au avut loc în ceea ce priveşte rata divorţurilor în ţările UE, între 2004 şi 2024.
În 14 state membre, pentru care există date disponibile, această rată a înregistrat o scădere.
În schimb, 6 ţări au raportat o creştere a ratei divorţurilor, şi anume: Letonia, Spania, Italia, Grecia, Polonia şi Croaţia.
COMENTARII / 0