O criză energetică fără precedent în ultimele decenii se profilează la orizont, Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), avertizând cu privire la implicaţiile unui astfel de scenariu.
„Nicio țară nu va fi imună”
, a declarat el, subliniind gravitatea situaţiei.
Această avertizare a fost făcută în contextul războiului din Orientul Mijlociu, care ar putea avea repercusiuni majore asupra economiei globale, informează AFP, citând director AIE în data de luni.
Citește șiTrump mai face o concesie față de Putin. Ce vrea liderul de la Casa Albă pentru a reintegra economia dictatorului pe piața globală
11 milioane de barili pe zi reprezintă cantitatea pierdută până în prezent, o valoare care depășește cumulul celor două mari crize petroliere anterioare, potrivit declarațiilor făcute la National Press Club din Canberra.
Acesta este un fenomen deosebit de grav, după cum a subliniat el, evocând crizele din anii 1970.
„Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, mai mult decât cele două crize majore ale petrolului la un loc”
Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.
Potrivit spuselor lui Birol, în cele două crize precedente, reducerea zilnică de petrol a ajuns la aproximativ cinci milioane de barili în fiecare, ceea ce înseamnă zece milioane de barili pe zi în total.
„La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi”
, a explicat el.
În legătură cu impactul invaziei din Ucraina din partea Rusiei, în anul 2022, acesta a subliniat că situația actuală înglobează concomitent două crize distincte pe frontul petrolului și o prăbușire a mecanismului comercializării gazelor naturale.
„această criză reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului şi un colaps al pieţei gazelor la un loc”
În urma conflictului din regiune, 9 țări din Orientul Mijlociu au înregistrat avarierea gravă sau foarte gravă a cel puțin 40 de infrastructuri energetice, conform raportului său.
Acest număr semnificativ de infrastructuri afectate ridică îngrijorări cu privire la stabilitatea energetică a regiunii.
Şeful AIE a emis o avertizare severă, afirmând că toate naţiunile vor fi expuse la repercusiunile acestei crize în cazul în care situaţia nu se va schimba.
„Nicio ţară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale. Prin urmare, este necesară o acţiune la scară globală”
Preocuparea pentru viitorul economic global a fost exprimată de către Birol, care a declarat:
„Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil”
Fluxul global de hidrocarburi se confruntă cu o blocadă în Strâmtoarea Ormuz, unde tranzitează în mod obișnuit o cincime din producția mondială de hidrocarburi, ca urmare a conflitului izbucnit în Orientul Mijlociu pe 28 februarie, inițiat prin
atacuri
desfășurate de Israel și SUA împotriva Iranului.
Închiderea unei căi navigabile cheie ar putea avea consecințe severe, avertizează președintele american Donald Trump, care a declarat că
va ataca și distruge
centralele electrice iraniene, începând cu cele mai mari, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea până luni seară.
În urma operațiunilor combinate Israel-Statele Unite, Iranul a ripostat prin lansarea unor atacuri cu proiectile și drone asupra infrastructurii critice, în special a sectorului energetic, din țările care au încheiat alianțe cu Washingtonul. De asemenea, Republica Islamică a amenințat navele care traversează Golful și, în mod deosebit, pe cele care navighează prin strâmtoarea strategică.
Într-un efort de a stăvili creșterea prețurilor la petrol, guvernul Statelor Unite a decis să permită, pentru o perioadă de o lună, vânzarea și livrarea de petrol iranian stocat pe nave. Cu toate acestea, administrația din Teheran a declarat că nu dispune de surplusuri de țiței disponibile pe mare.
COMENTARII / 0