var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiBloc Kiev lovit de dronă rusească: 4 rănite, 2 copii
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3873315″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/primul-mesaj-al-lui-sirski-dupa-inlocuirea-din-functie-predau-o-armata-aflata-in-ofensiva-cum-prezinta-bilantul-mandatului-sau-3873315″,”fullCatPath”:”/stiri/externe”}
Generalul Oleksandr Sîrski, fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a transmis primul mesaj public după înlocuirea sa din funcție, susținând că lasă în urmă o armată care „nu doar se apără, ci este și în ofensivă”. În același timp, Rusia l-a inclus pe succesorul său, Mihailo Drapatîi, pe lista federală a persoanelor urmărite, relatează Kyiv Post.
Pe Telegram, într-o postare detaliată, Sîrski a susținut alegerile sale din perioada conflictului și a analizat principalele etape ale mandatului său.
„Astăzi părăsesc funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. Indiferent de statutul meu, voi servi Ucraina până la victorie”, a scris acesta.
Sîrski a precizat că a comandat apărarea Kievului în primele săptămâni ale invaziei ruse din 2022, iar ulterior a orchestrat contraofensiva în regiunea Harkov, în urma căreia au fost eliberate localitățile Balakliia, Izium și Kupiansk. De asemenea, a menționat operațiunile împotriva grupării de mercenari Wagner din regiunea Donețk.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
Fostul comandant-șef a afirmat că una dintre primele sale decizii, după preluarea conducerii armatei în februarie 2024, a fost retragerea trupelor din Avdiivka pentru a salva viețile militarilor ucraineni.
Conform declarațiilor lui Sîrski, forțele ucrainene au reușit ulterior să oprească atacul rus în zonele Harkov și Sumy, înainte ca operația Kursk să fie inițiată. Această acțiune a provocat, pentru prima dată din debutul invaziei la scară largă, lupte pe teritoriul Rusiei.
„Aceste obiective au fost îndeplinite”
Scopul nostru nu a fost niciodată ocuparea unui teritoriu străin. Obiectivul nostru a fost să perturbăm ofensiva planificată de inamic asupra regiunilor Sumî și Harkov, să îi atragem cele mai bine pregătite trupe și să completăm fondul de prizonieri destinat schimburilor.
Sîrski a subliniat reformele realizate în perioada mandatului său, printre acestea fiind constituirea Forțelor Sistemelor Fără Pilot, inițierea unor unități de apărare antiaeriană ce utilizează drone, restructurarea armatei în corpuri și amplasarea ofițerilor de pe front în poziții de conducere a operațiunilor.
El a susținut, de asemenea, că Ucraina a intensificat atacurile asupra capacităților navale ale Rusiei în Marea Neagră, declarând că trupele ucrainene au blocat complet portul Novorossiisk și au țintit sistematic așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei.
Conform declarației lui Sîrski, în perioada în care a deținut conducerea forțelor armate, armata ucraineană a recuperat 743 kilometri pătrați de teritoriu.
„Predau o armată care nu doar rezistă în apărare, ci se află și în ofensivă, cu inițiativă, o structură consolidată și oameni care știu cum să învingă inamicul”, a transmis acesta.
Rusia îl urmărește pe noul comandant al armatei ucrainene.
Între timp, Ministerul rus de Interne l-a inclus pe noul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Mihailo Drapatîi, pe lista federală a persoanelor urmărite.
Conform agenției de presă de stat TASS, profilul lui Drapatîi a fost inclus în baza de date publică a ministerului în scurt timp după numirea sa, menționând exclusiv că este
„căutat în baza unui articol din Codul Penal”
. Autoritățile ruse nu au indicat detalii privind acuzațiile.
Decizia se produce ca urmare a faptului că Comitetul de Investigații al Rusiei l-a pus deja în proces pentru lipsă.
Autorii de investigație din Rusia susțin că Drapatîi și generalul-maior ucrainean Viktor Nikoliuk au ordonat operațiuni ale Forțelor Întrunite în anii 2017 și 2019, iar acestea ar fi generat peste 70 de bombardamente de artilerie asupra teritoriilor sub controlul autoproclamatelor Republică Populară Donețk (DPR) și Republică Populară Lugansk (LPR).
Moscova susține că aceste atacuri au cauzat victime printre civili. Ucraina refuză în mod constant aceste acuzații și susține că ele reprezintă o componentă a campaniei Rusiei de a criminaliza conducerea militară ucraineană.
Acest fragment JavaScript declanșează afișarea unui anunț Google în elementul cu ID-ul div-gpt-ad-1534428473535-0, utilizând funcția googletag.display.
COMENTARII / 0