Oamenii nu emigrează doar pentru salarii, ci și pentru „conectare și infrastructură”, iar acestea se transformă și în motivele revenirii, spune profesorul de sociologie Dumitru Sandu, expert în migrație transnațională, într-un dialog cu HotNews.
Din totalul de peste 4 milioane de români care trăiesc în străinătate, 80% se găsesc repartizați în șase state europene:
În 2025, cei mai mulți români au revenit din Germania, Franța, Spania, Italia, Marea Britanie și Austria.
Citește și„A fost declarată o vânătoare asupra tuturor rușilor – subliniez: tuturor” | Dmitri Medvedev îi sperie pe ruși cu Europa
În anul 2025, cei mai numeroși români care au revenit definitiv în România provin din Statele Unite, Germania și Canada.
HotNews, în cadrul interviului acordat, sociologul detaliază modul în care o porțiune dintre aceștia ar putea reveni în țară. Unii dintre ei au început deja să facă acest pas.
Motivul pentru care majoritatea pleacă
Dumitru Sandu stabilește o paralelă între România și Polonia. Majoritatea polonezilor își planifică călătoria în străinătate prin intermediul unei agenții de recrutare. Astfel, ei dispun de un program bine definit, cunosc exact destinația, locul de muncă și durata șederii. Românii, în schimb, se bazează pe relațiile pe care le dețin în străinătate – pe cunoștințele personale și pe performanța individului respectiv.
Rezultatul se obține prin interacțiuni directe. Înseamnă că există persoane care îi determină pe alții să plece. Când un individ se mută în străinătate și întoarce cu o perspectivă pozitivă, acesta poate încuraja alți apropiați să părăsească țara.
Sandu explică natura fenomenului:
„Relațiile sunt mai importante decât numerele, decât frecvențele (n.r. numărul celor plecați și numărul celor veniți)”
fenomenului.
Dumitru Sandu este profesor de sociologie.
„Lumea se întoarce în localitățile bogate, nu la sărăcie”
Dumitru Sandu discută conceptul de „migrație de revenire”. Acest fenomen presupune întoarcerea în România a românilor care au plecat în străinătate.
Cei mai mulți dintre cei plecați s-au întors în București și județele Ilfov, Timiș și Brașov – „pentru că aici rețelele de comunicare sunt foarte puternic extinse”, explică el. Cei mai puțini revin în Harghita, Covasna și Sălaj.
Dumitru Sandu afirmă că diferența dintre aceste județe constă în
„statutul rezidențial”
: rural sau urban.
„Lumea se întoarce în principal în localitățile bogate, nu la sărăcie. Chiar dacă e dintr-o localitate săracă, nu rămâne acolo. Se mută imediat în localitățile dezvoltate. Mai ales dacă vine împreună cu cei care îi sunt copii, pentru că mai ales pentru copii nu te-ntorci în regiunile sărace”, spune sociologul.
Nu este vorba exclusiv de fonduri, ci și de legături
Dumitru Sandu abordează și diferența dintre localitățile situate în proximitatea marilor orașe și cele considerate izolate: zona rurală din apropierea marilor orașe este liniștită, cu venituri satisfăcătoare și infrastructură solidă, în contrast cu zona periferică, care este mai săracă, cu infrastructură deficitară, lipsită de școli și magazine.
„Avem nevoie să convingem oamenii că vor trăi mai bine dacă vor avea aceeași infrastructură indiferent unde se află ruralul”, spune el, în timp ce amintește reforma administrativ-teritorială.
Profesorul Sandu a afirmat:
„N-am nevoie doar de politicieni, am nevoie de urbaniști, am nevoie de sociologi”
Trebuie aranjate aspectele astfel încât locuitorii din satele periferice și cele
Dumitru Sandu amintește că nivelul de trai din România s-a îmbunătățit prin aderarea la Uniunea Europeană, dar România este în continuare o țară săracă, precum Bulgaria sau Croația: „Un român spune: am nevoie de reducerea sărăciei”.
„Nu voi reuși, eu ca decident, guvern, parlament, minister, să transform migrația în reveniri definitive decât dacă îmbunătățesc reorganizarea administrativ-teritorială a țării. Este ipoteza pe care o am pentru că oamenii vin și pleacă. Vin și pleacă pentru că este prea multă corupție în țară”, subliniază Dumitru Sandu.
Țările de proveniență ale celor mai mulți români care se întorc
Într-un articol publicat înainte de conversația cu HotNews, în secțiunea Contributors, Dumitru Sandu a elaborat un top al țărilor de unde se întorc cei mai mulți români.
În anul 2025, pe baza datelor INS prezentate de sociolog, 19.637 români au revenit în mod definitiv în țară: 508 din SUA, 458 din Germania, 418 din Canada, 348 din Italia și 112 din Franța.
INS nu dispune de date exacte privind revenirea din Spania și Marea Britanie, două dintre țările unde pleacă cea mai mare parte a românilor. Totuși, Dumitru Sandu a observat că, începând cu 2023, numărul de români ce intenționează să revină din Spania depășea cu 10 puncte procentuale pe cei care doresc să se întoarcă din Italia sau Germania.
„Dacă emigrarea inițială a fost spre țări mai dezvoltate decât România și de limbă latină (precum Spania și Italia), ulterior au început să apară condițiile spre o remigrare orientată în direcția unor țări care oferă salarii mai mari și alt tip de justiție socială”, a explicat Sandu.
„Vrem o țară ca afară”
În 1997, alături de studenții din Facultatea de Sociologie, a realizat un sondaj printre românii din Spania, în special în zona Madrid. Pentru a se întoarce în țară, aceștia căutau o organizare sanitară și administrativă îmbunătățită și o reducere a corupției.
2018, românii scandau
„vrem o țară ca afară”
, iar până în 2026, dorințele lor au permanat neschimbate.
standardul de viață al populației – remunerațiile incluse – reprezintă unul dintre principalii factori care modelează migrația, alături de condițiile de sănătate locale.
„Dacă nu ai un spital bun în zonă, n-ai ce face. Pentru mișcarea migratoriei, contează sistemul sanitar la nivel județean”
Reamintă, de asemenea, despre corupție, transparență și despre oportunitățile de învățare și perfecționare.
„Pleacă pentru oportunitățile de perfecționare profesională”
Sociologul prezintă cazul medicilor, care au declanșat o grevă de amploare din motivele legii salarizării. Dumitru Sandu afirmă, totuși, că
„nu e vorba numai de bani”
„O bună parte dintre medici și asistente medicale nu pleacă în străinătate pentru că salariile acolo sunt mai mari. Sunt mai mari, dar uneori nu cu mult. Pleacă pentru oportunitățile de perfecționare profesională. Mai ales pentru tineri contează foarte tare. Cât ești tânăr, nu numai să te duci să primești un salariu bun, dar să poți să înveți mai multe lucruri la locul de muncă este important”, spune el.
Românii care se îndreaptă spre Germania iau în calcul aceleași aspecte, iar sociologul susține că în această țară există o „ruptură” între Vest și Est. Motivul principal pentru care mulți români optează pentru Germania de Vest este reprezentat de perspectivele de carieră, de diferențele în nivelul de trai, de mentalitate și de nivelul salarial.
„Ciclul normal”
– termenul care ilustrează procesul de întoarcere la domiciliu.
Dumitru Sandu a observat în cercetarea sa că regiunea Moldovei prezintă un număr mare de plecări, însă numărul reveniilor în țară este aproape egal cu cel al plecărilor.
Motivul? Pentru că o porțiune semnificativă a cetățenilor români din regiunea istorică a Moldovei s-a stabilit în Italia. În prezent, aceștia au revenit în România, deoarece vârsta de pensionare se apropie și doresc să-și petreacă ultimii ani în patria lor.
Acesta este
„ciclul normal”
, declară sociologul.
Și cei tineri se întorc, dar pentru anumite perioade de timp, mai lungi sau mai scurte, după care pleacă din nou din țară, dar nu neapărat înapoi în Italia: „O bună parte din românii din Italia pleacă în Germania. Pleacă în Finlanda, în Marea Britanie, acolo unde sunt salarii mai mari”.
România trebuie să învețe, afirmă profesorul, să convertească aceste reveniri temporare în reveniri permanente.
Un mic ajutor: „înfrățirea” cu orașe din Europa
Sociologul subliniază că mulți români care au plecat în străinătate revin în țară cu o
„mentalitate hibridă”
– înseamnă că își modelează opiniile și comportamentele pe baza experiențelor acumulată atât în România, cât și în diaspora.
Potrivit lui Sandu, nu există soluții miraculoase pentru ca românii să se întoarcă acasă, însă exemplele de mici, dar concrete pot funcționa.
Prin preluarea acestor experiențe, se poate realiza „înfrățirea” dintre două localități. „Înfrățirea” cunoscută și ca „town twinning” înseamnă un contract între două localități din țări diferite care întrețin una cu cealaltă legături strânse din punct de vedere economic și cultural.
Moldovei și Italia apar în exemplul prezentat, unde satele din zona Moldovei au încheiat înfrățiri cu satele italiene.
„Ipoteza mea este că satele înfrățite pe bază de migrație în străinătate sunt sate în care exemplele pozitive ajung mai ușor”, spune Dumitru Sandu.
Ce tactici poți aplica pentru a păstra oamenii acolo
În conversația cu HotNews, sociologul a declarat:
„Folosesc fonduri europene pentru readucerea în țară, pentru salarii, mărire, organizare”
În plus, a subliniat că fondurile europene reprezintă doar doar primul pas.
Doi, reducerea corupției: „Știm sigur că o bună parte dintre românii nemulțumiți de corupție pleacă din țară”.
Trei, claritatea oferită de instituțiile publice, expusă prin mass-media, este esentială, așa cum se spune
„avem nevoie ca de apă”
.
Acestea sunt, „fără îndoială” prioritățile pe care ar trebui să le urmeze politicile de dezvoltare locală și cele demografice din România, dacă vrea să aducă oamenii înapoi în țară, conchide profesorul Dumitru Sandu.
COMENTARII / 0