Șofer român TIR condamnat la 7 ani în închisoare în Olanda

Conducătorul de vehicul de marfă din România a fost pronunțat la 7 ani de închisoare de Curtea de Apel din Haga, pentru încercarea de a transporta ilegal 15 migranți, printre care șapte minori, într-un spațiu secret al unei remorci frigorifice, de la Olanda spre Marea Britanie. Polițiștii de frontieră din Olanda au identificat acești 15 indivizi înainte ca feribotul să pornească.

27 mai 2019, un bărbat a planificat să ducă un grup de 15 migranți de la Hoek van Holland către Marea Britanie. Conform Curții de Apel din Haga, șapte dintre aceștia erau minori și ar fi suferit de hipoxia în timpul traversării cu feribotul, dacă nu ar fi fost detectați de jandarmii regali olandezi.

În 1978, în România, s-a născut șoferul. În iulie 2020, Tribunalul din Rotterdam l-a condamnat la trei ani și jumătate de închisoare. Ministerul Public a contestat această sentință, iar cazul a ajuns la Curtea de Apel, care a anulat hotărârea precedentă și a stabilit o pedeapsă de șapte ani de închisoare.

Citește șiPiloţii de linie, îngrijorați de lipsa siguranței în cazul unor interceptări militare. „Nu ar trebui să fim trataţi ca o ameninţare”

La 27 mai 2019, în jurul 12.55, vehiculul de marfă condus de un șofer român a ajuns la punctul de control de ieșire al companiei de feribot Stena Line din Hoek van Holland.

Vehiculul urma să traverseze spre Marea Britanie și, potrivit documentelor de transport, șoferul transporta o încărcătură de rame de ferestre. În timpul verificărilor, un câine specializat în detectarea migranților a reacționat la remorcă, iar angajații Jandarmeriei Regale Olandeze au decis să inspecteze spațiul de încărcare.

În spatele încărcăturii s-a identificat un compartiment special, în care se ascunseră 15 persoane. Dintre acestea, 14 proveneau din Vietnam și una din Afganistan. Migranții erau forțați să se adăpostească într-o structură compusă din trei secțiuni suprapuse, separate de un perete de la restul spațiului de încărcare al remorcii frigorifice.

Instanța a calificat condițiile ca fiind inumane. Pentru fiecare individ era alocat un volum de doar 0,17 metri cubi. În compartimentele vehiculului s-au descoperit, printre alte obiecte, o sticlă plină cu urină și o pungă ce conținea, probabil, materii fecale, potrivit Transport Online.

Analiza efectuată de TNO a demonstrat că cei 15 migranți se confruntau cu un risc major în timpul transportului către Marea Britanie.

Remorca frigorifică urma să rămână staționată cel puțin șase ore și jumătate pe puntea închisă a feribotului, în timpul traversării. Potrivit unui raport TNO din februarie 2020, completat cu explicații suplimentare în mai 2024, în condițiile existente în compartimentul ascuns s-ar fi putut ajunge la o situație care le punea viața în pericol după aproximativ o oră și jumătate, din cauza ventilației insuficiente.

Curtea de Apel a stabilit că, în absența intervenției Jandarmeriei Regale Olandeze, cei 15 migranți ar fi suferit asfixiere în timpul traversării către Marea Britanie.

Declarațiile migranților au susținut concluziile raportului. Unul dintre ei a povestit că petrecuse aproximativ șapte până la zece ore în remorca aflată în mișcare și că s-ar fi sufocat dacă ar fi trebuit să rămână mai mult în compartimentul ascuns. Un alt migrant a declarat că avusese, de asemenea, dificultăți de respirație. Jandarmii care au inspectat spațiul au relatat că temperatura devenea tot mai ridicată pe măsură ce se apropiau de trapa de acces. Migranții păreau epuizați și transpirau abundent. Potrivit acestora, în compartiment era extrem de cald și aerul era greu de respirat. În plus, persoanele ascunse nu puteau părăsi singure compartimentul. Trapa de acces era blocată cu o bară metalică și un șurub lung. Pentru deschiderea acesteia era nevoie de o unealtă, pe care migranții nu o aveau.

Șoferul a refuzat să recunoască că ar fi fost informat despre existența de persoane ascunse în remorcă în timpul procesului. Avocata sa a solicitat eliberarea acestuia, argumentând că nu deținea cunoștințe privind prezența migranților în vehicul. În plus, apărarea a contestat ideea că șoferul ar fi putut anticipa riscul mortal la care erau supuse persoanele transportate.

Curtea de Apel a respins aceste argumente. Judecătorii au stabilit că mai multe circumstanțe arată că românul era conștient de prezența migranților în remorcă. În primul rând, modul în care șoferul și coșoferul colabora era neobișnuit. Cei doi s-au întâlnit printr-o cunoștință comună, într-o parcare, iar acordurile referitoare la activitate și plată se rezuma la câteva detalii generale.

De asemenea, pentru alimentarea camionului erau trimise în mod repetat persoane necunoscute la stațiile de carburant. În timpul unei curse anterioare, șoferul petrecuse aproximativ zece zile într-un hotel din Marea Britanie, în timp ce la remorcă se efectuau lucrări. Cheltuielile erau suportate de coinculpat sau prin intermediul acestuia. La un moment dat, șoferul și coinculpatul au petrecut un weekend într-un hotel din Köln, Germania. În acest timp, camionul încărcat cu rame de ferestre a fost lăsat timp de trei zile într-o parcare din apropierea orașului, fără supraveghere și fără să fie încuiat. Pentru instanță, toate aceste împrejurări nu corespundeau modului obișnuit în care se desfășoară un transport comercial.

Un rol important în condamnare l-au avut mesajele WhatsApp schimbate între șofer, coinculpat și alte persoane implicate în transportul migranților. Potrivit judecătorilor, conversațiile indicau o colaborare mai strânsă decât cea descrisă de șofer, care susținea că executase doar o comandă obișnuită de transport. Într-un mesaj adresat coinculpatului, românul a scris: „Așteaptă, în curând vom scăpa de asta, frate. Nu mai durează mult/mai avem doar puțin de așteptat. (…) Acum, acum… trebuie să iasă totul bine”.

În răspuns, coinculpatul a declarat că își dorea ca, de data aceasta, situația să se orienteze în avantajul lor. Mai mult, el i-a solicitat șoferului să elimine istoricul telefoanelor sale.

Anchetatorii au examinat și mesaje WhatsApp obținute în cadrul unei investigații realizate în Marea Britanie, numită „Operation Atlantite”. În schimburile de mesaje se menționa necesitatea de a opri camionul pe drum, astfel încât o persoană să poată curăța remorca, să elimine urmele de încălțăminte și să ajusteze temperatura din interior.

Mesajele au putut fi corelate cu datele de monitorizare a traseului camionului.

Pe 27 mai 2019, șoferului i s-a cerut în repetate rânduri să oprească. Înregistrările arată că, în jurul orei 8.09, camionul a oprit într-o parcare de servicii de pe autostrada A67, în zona De Slenk. La ora 8.20, vehiculul și-a continuat deplasarea. La ora 8.19 fusese transmis un mesaj WhatsApp în care se anunța: „Da, totul este curat și toată lumea este înăuntru”.

Tribunalul a stabilit că informațiile și programul de călătorie coincid perfect. Conform instanței, șoferul a primit indicații pe parcursul conducerii și le-a urmat, printre ele cele privind stoparea vehiculului și ajustarea climatului din remorcă. Judecătorii au găsit semnificativ faptul că temperatura trebuia ajustată, chiar dacă documentele de transport arătau că în vehicul erau prezente doar cadre de ferestre. Bazându-se pe aceste dovezi, Curtea de Apel a stabilit că șoferul era conștient de existența migranților în remorcă.

Instanța a stabilit că acțiunea este extrem de gravă, deoarece șoferul și ceilalți participanți au amenințat viața a 15 persoane, dintre care 7 erau minori, în scopul obținerii unor profituri financiare.

Românul a fost găsit responsabil pentru traficul de migranți, desfășurând o activitate alături de mai multe persoane și profitând de ocupația sa de șofer de camion. În plus, s-a constatat un pericol evident pentru viața celor transportați.

În determinarea pedepsei, instanța a ținut cont de criteriile orientative folosite pe plan național în Olanda pentru infracțiunile de trafic de migranți.

Conform prevederilor, se stabilește ca punct de plecare o pedeapsă de trei luni de închisoare pentru fiecare persoană implicată în transportul ilegal. În scenariul în care ar fi implicat 15 migranți, s-ar ajunge la o sentință de 45 de luni de închisoare. Totuși, instanța a luat în calcul și factorii agravatori: infracțiunea a fost comisă în grup, în timp ce șoferul își desfășura activitatea profesională, iar 15 persoane ar fi fost supuse unui risc mortal. În consecință, judecătorul a estimat că, în esență, o pedeapsă de opt ani de închisoare ar fi adecvată.

În ultimă instanță, Curtea de Apel din Haga a stabilit o sentință de șapte ani de închisoare pentru șofer, diminuând cu un an pedeapsa inițial considerată adecvată.

Motivul reducerii a constatat în lungimea excesivă a procedurii judiciare în apel.

Ministerul Public a depus cererea de apel la data de 5 august 2020, însă decizia Curții de Apel a venit doar pe 6 noiembrie 2026 și a fost publicată pe 9 noiembrie. Prin urmare, termenul rezonabil pentru soluționarea cauzei în apel a fost dep

Procurorul general solicitase o pedeapsă de șase ani și două luni de închisoare.

Instanța a menținut decizia de a nu anula suspendarea arestării preventive. Din 13 noiembrie 2021, șoferul a fost eliberat sub condiții restrânse, iar judecătorii au considerat că nu există motive pentru reîncarcerarea imediată. Timpul petrecut anterior în arest preventiv va fi dedus din pedeapsa de șapte ani de închisoare.