2026 va marca, în 21 decembrie, luni, la 22:50 (ora României), solstițiul de iarnă, semnalând începutul iernii astronomice în emisfera nordică. În acea zi se va observa cea mai scurtă perioadă de lumină și cea mai lungă noapte din an. Ulterior, timpul de lumină naturală va crește gradual, iar nopțile se vor scurta, până la solstițiul de vară din 21 iunie 2027.
1 decembrie marchează începutul sezonului rece conform calendarului meteorologic, în timp ce criteriul astronomic se bazează pe mișcarea Pământului în jurul Soarelui. În timp ce delimitarea astronomică ține cont de mișcarea planetei, înclinarea axei planetei explică schimbările în durata luminilor pe parcursul anului și ordinea anotimpurilor.
Ce importanță are solstițiul de iarnă și de unde derivă denumirea acestui eveniment?
Citește șiTrump, Xi și Putin la Shenzhen: teme vitale, mize uriașe și acord?
Solstițiul de iarnă semnalează începutul iernii astronomice și se aliniază cu momentul în care Soarele atinge punctul cel mai sudic al traiectoriei sale aparente pe sfera cerului, la aproximativ 23°27′ sud față de Ecuator, deasupra paralelei denumite Tropicul Capricornului.
Pe această dată, orizonturile de răsărit și de apus ale Soarelui se îndreaptă spre sud, în raport cu direcțiile est și vest. Această orientare produce cea mai scurtă perioadă de lumină și, prin urmare, generează cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică.
solstițiu își găsește rădăcina în limba latină, provenind din cuvântul solstitium. Acest termen este alcătuit din două componente: sol, care înseamnă „Soare”, și stitium, derivat din verbul sistere, cu sensul de „a sta pe loc” sau „a se opri”.
Traducerea literală este, așadar, „Soare nemișcat”, o denumire care descrie aparenta stagnare a poziției Soarelui pe cer în apropierea acestui fenomen astronomic.” , a explicat pentru Digi24.ro Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București
Solstițiul de iarnă determină modul în care se schimbă lungimea zilei și a nopții.
solstițiul de iarnă se apropie, iar Soarele păstrează, în timpul amielii, o poziție aproape constantă pe cer, iar variațiile zilnice sunt foarte mici. După ce acest punct este trecut, steaua solară începe să se ridice treptat la o înălțime mai mare în timpul prânzului, iar intervalul de lumină naturală se mărește de la o zi la alta.
Această perioadă a anului aduce cea mai lungă noapte și cea mai scurtă zi în emisfera nordică. Explicația ține de înclinarea axei Pământului, care face ca Soarele să parcurgă un traseu aparent mai scurt pe bolta cerească. La latitudinea medie a României, de aproximativ 45 de grade, înălțimea Soarelui la amiază nu depășește circa 21 de grade deasupra orizontului.
În București, durata zilei este de aproximativ 8 ore și 50 de minute, în timp ce întunericul se instalează pentru aproape 15 ore și 10 minute.Poziția joasă a Soarelui poate fi observată și prin lungimea umbrelor. Chiar și în jurul prânzului, acestea sunt mult mai întinse decât în timpul verii, deoarece lumina solară cade pe suprafața Pământului sub un unghi mai mic. În emisfera sudică, condițiile sunt exact opuse în aceeași perioadă, solstițiul din decembrie marcând începutul verii astronomice.”, a conchis specialistul
COMENTARII / 0