Studentă din Iran, condamnată la moarte pentru o postare online. „Reţineţi-mi numele. Poate că nu voi mai putea vorbi niciodată”

Iran a pronunțat o condamnat la moarte împotriva unei studente de 23 de ani, acuzați de blasfemie pe rețelele sociale. În data de miercuri, mai...

Iran a pronunțat o condamnat la moarte împotriva unei studente de 23 de ani, acuzați de blasfemie pe rețelele sociale. În data de miercuri, mai multe organizații pentru drepturile omului au exprimat îngrijorare, subliniind creșterea frecventă a aplicării pedepsei capitale în cazuri de acuzații politice, a raportat AFP.

În luna februarie, tânăra a fost arestată în orașul sacru Mashhad (situat în nord‑estul țării), iar în septembrie a primit sentința de execuție pentru acuzația de blasfemie adusă profetului Mahomed, conform mai multor organizații pentru drepturile omului.

Citește șiSUA ordonă diplomaților să părăsească Arabia Saudită pe fondul atacurilor grupării Houthi

„Sunt nevinovată. Sunt o tânără cu atâtea speranţe şi vise. Am o mamă şi un tată care mă aşteaptă – o familie care îşi petrece fiecare noapte temându-se că m-ar putea pierde, până la venirea zorilor”

a transmis Najmeh Amini într-un mesaj audio captat în închisoare, în luna septembrie, și l-a pus la dispoziție organizaţiilor neguvernamentale.

„Reţineţi-mi numele. Poate că nu voi mai putea vorbi niciodată. Dar, cât timp sunt în viaţă, am o singură speranţă: să văd înainte să fiu spânzurată un Iran liber şi eliberat”, a continuat Amini, studentă la contabilitate.

Pedeapsă de execuție pentru blasfemie

Conform legii islamice, așa cum se aplică în Iran, pedeapsa cu moartea este prevăzută pentru blasfemie; totuși, în ultimele câteva ani execuțiile pe acest motiv au fost relativ rare, întrucât majoritatea pedeapselor capitale au fost emise pentru trafic de droguri sau pentru crimă.

Cu toate acestea, organizaţiile neguvernamentale îşi exprimă îngrijorarea cu privire la o creştere a numărului de execuţii din motive politice sau legate de libertatea de exprimare, în urma amplei mobilizări antiguvernamentale, înăbuşite sângeros în luna ianuarie, şi pe fondul conflictului declanşat de atacurile israeliano-americane împotriva Teheranului, la sfârşitul lunii februarie.

Conform acestor grupuri, în urma protestelor din iarna precedentă, 34 de bărbaţi au fost deja executaţi prin spânzurare. Mai mult, cel puţin opt femei – inclusiv Najmeh Amini – se află în prezent în pericol de a fi executate, fiind acuzate de activităţi politice sau de ameninţări la adresa securităţii naţionale.

„Autorităţile ar putea folosi această sentinţă excepţională şi aspră” pentru a da un exemplu prin ea, „într-un moment în care nemulţumirea populară continuă să crească”, a declarat pentru AFP Bahar Ghandehari, de la organizaţia Center for Human Rights in Iran (CHRI), cu sediul în SUA.

„Viaţa lui Najmeh Amini este în joc, iar comunitatea internaţională trebuie să acţioneze de urgenţă pentru a împiedica execuţia ei”, a subliniat ea.

Decizia de a pedepsi tânăra rămâne subiect de dispută. Detaliile precise ale postării care a generat responsabilitatea ei nu au fost clarificate.

Despre procedura legală a ei se cunosc puține detalii, însă, conform unor articole din publicația locală Khorasan, Najmeh Amini a spus că a lăsat mesajele respective după ce a consumat ciuperci halucinogene împreună cu câțiva prieteni, iar avocatul ei a subliniat că nu exista nicio intenție.

Într-un alt incident, tânăra a fost găsită culpabilă și a primit o pedeapsă de 12 ani și jumătate în închisoare pentru punerea în pericolă a securității naționale.

HRANA (Human Rights Activists News Agency), cu sediul în Statele Unite, a raportat că tânăra a fost identificată de poliţia cibernetică iraniană în urma protestelor de amploare din sezonul rece. Conform HRANA, ea

„a fost ţinută în izolare prelungită, a fost bătută în momentul arestării şi i s-a refuzat

„Condamnarea la moarte a unei femei de 23 de ani pentru ceva ce a exprimat pe reţelele de socializare reprezintă o evoluţie extrem de alarmantă”

a evidențiat Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul ONG-ului Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia.

Conform opiniei sale, acest caz

„riscă să extindă aplicarea pedepsei cu moartea şi asupra exprimării paşnice în mediul online”.

COMENTARII / 0