Studiu: Care este cel mai sigur loc de pe Pământ în cazul unei catastrofe globale

Armaghedon nuclear, schimbări climatice, pandemii, inteligență artificială, supervulcani: lista de potențiale catastrofe este lungă. Dacă un astfel de pericol ar lovi Pământul, în ce loc...

Armaghedon nuclear, schimbări climatice, pandemii, inteligență artificială, supervulcani: lista de potențiale catastrofe este lungă. Dacă un astfel de pericol ar lovi Pământul, în ce loc din lume am putea fi, cât de cât, la adăpost?

Primul cercetare de acest tip, difuzată în revista Global Challenges, a descoperit ceea ce ar putea fi considerat cel mai sigur loc de pe Pământ în scenarii catastrofice, menționează Science Alert.

„Australia este probabil cel mai rezilient loc de pe Pământ atunci când vine vorba de riscuri catastrofale globale”, explică cercetătorii într-o lucrare condusă de cercetătorul de mediu Florian Ulrich Jehn, de la Universitatea din Hagen, Germania.

Citește șiCel puțin 34 de migranți au murit după ce o ambarcațiune care se îndrepta spre Europa s-a scufundat în largul Senegalului

Totuși, realitatea nu este așa de simplă.

Australia nu asigură protecție completă față de RCG, avertizează cercetătorii. În realitate, țara constituie doar zona cu cea mai mică expunere la întregul spectru de amenințări potențiale care ne pândesc.

Jehn și colegii săi au, în cadrul acestei cercetări, examinat literatura științifică referitoare la RCG, analizând sute de studii și rapoarte care detaliază efectele unor catastrofe precum prăbușirea asteroizilor pe Pământ, erupțiile vulcanice, atacurile cibernetice la scară largă, amenințările epidemiologice și alte evenimente.

Conform cercetătorilor, amenințările catastrofale la nivel global se clasifică în mod obișnuit în trei categorii majore.

Scenariile de Reducere Abruptă a Luminii Solare, SRALS, reprezintă situații în care radiația solară este blocată instantaneu, cauzată de erupții vulcanice, iurnilor nucleare sau norii generați de impactul cu asteroizi.

Fenomenele ce perturbează structurile sociale se numesc Pierderi Catastrofale Globale de Infrastructură (PCGI), provocând întreruperi ale alimentării cu energie, oprirea circulației și a producției alimentare. Pot apărea ca urmare a furtunilor geomagnetice, a atacurilor cibernetice, a pandemiilor și a Pulsurilor Electromagnetice la Altitudine Mare (HEMP).

În al treilea rând, se definește Riscul Biologic Catastrofal Global (RBCG), dedicat amenințărilor biologice extinse, fie ele de origine naturală, fie create de om, care determină pierderi uriașe de vieți omenești și perturbări sociale majore la nivel continental sau global.

În afară de clasificarea categoriilor de risc, cercetătorii au evaluat și studiile dedicate rezilienței. În acest cadru, reziliența înseamnă abilitatea unei societăți de a păstra funcțiile esențiale și bunăstarea populației în fața unor perturbări intense cauzate de astfel de catastrofe, bazându-se pe factori geografici, instituționali și de infrastructură specifice.

Potrivit cercetărilor, reziliența la RCG a unei țări crește în general atunci când aceasta se caracterizează prin: un sistem democratic; un nivel de prosperitate mai ridicat; o inegalitate redusă; o industrie extinsă sub influență guvernamentală puternică; se află în zone izolate, precum insulele mari; dispune de un grad mai mare de descentralizare și diversitate; și nu depinde excesiv de comerț sau nu are parteneri comerciali foarte apropiați din punct de vedere geografic.

Având în vedere toți acești factori, în contextul celor trei categorii cheie de RCG, Australia se evidențiază în studiile publicate pe această temă, datorită izolației sale geografice, producției alimentare, resurselor de combustibili fosili și capacității industriale, printre alți factori.

„Niciun loc de pe Pământ nu este imun la toate riscurile catastrofale globale, dar Australia este țara cel mai des identificată ca fiind rezilientă”, explică cercetătorii.

„Cu toate acestea, chiar și această țară este vulnerabilă la anumite pericole și depinde de comerțul internațional continuu pentru combustibil, medicamente și îngrășăminte,” potrivit cercetării.

Australia a fost singura națiune recunoscută în mod direct ca fiind rezistentă la toate cele trei categorii de RCG, însă punctele forte într-un anumit context pot transforma adesea în vulnerabilități în fața altor amenințări.

Statutul de insulă mare al Australiei conferă țării o protecție semnificativă împotriva unor pericole, însă îl face și mai dependent de rețelele comerciale globale pentru achiziția unor produse esențiale.

Australia este considerată, în general, cea mai rezistentă țară a globului, deși se confruntă cu diverse probleme, potrivit cercetărilor științifice privind riscurile catastrofale la nivel mondial.

„Deși Australia are probleme evidente legate de consecințele schimbărilor climatice, se descurcă bine în evaluarea noastră”, spune Jehn.

Australia generează o cantitate remarcabilă de alimente, dispune de o industrie internă bine pusă la punct și de un sector minier robust. Fiind o insulă, posibilitatea de a se izola și de a se închide devine mult mai simplă. Mai mult, țara este prosperă și deține o democrație destul de stabilă, toate aceste aspecte contribuind la o reziliență sporită, concluzionează cercetarea.

Australia a fost primul exemplu, iar Noua Zeelandă, Japonia, Elveția și Argentina au fost, de asemenea, catalogate ca fiind reziliente. Totuși, cercetătorii subliniază că numeroase dintre aceste state prezintă vulnerabilități la amenințări particulare, chiar dacă există și factori favorabili.

„Toate țările cel mai des menționate, cu excepția Elveției, au linii de coastă lungi care ar putea fi afectate de tsunamiuri provocate de un obiect din apropierea Pământului”, scriu autorii studiului.

Exceptând Elveției, toate ar putea suferi consecințele unei erupții a unuia dintre mulți vulcani din Asia de Sud-Est și America de Sud, la fel ca în cazul erupției Tambora din 1815. Totul se bazează pe legăturile comerciale. Nu există niciun punct pe glob care să ofere un

Privind spre viitor, ei afirmă că identificarea unor state cu reziliență structurală, precum Australia și Noua Zeelandă, ar putea transforma aceste țări în puncte de ancorare pentru susținerea eforturilor globale de reziliență.

De exemplu, aceste facilități ar putea stoca rezerve de alimente sau bănci de semințe, iar potențialul lor industrial ar putea susține funcționarea continuă în fața unei catastrofe globale, transformându-le în sedii ideale pentru a organiza un răspuns internațional la un dezastru ce ar lovi planeta.

Ceea ce este cel mai esențial este să ne pregătim, afirmă cercetătorii. Pregătiți.

„Prevenția este întotdeauna de preferat rezilienței”,

autorii subliniază.

„Unele RCG, cum ar fi erupțiile vulcanice, nu pot fi prevenite în prezent. Când se vor produce, diferența dintre societățile care au investit în factorii identificați aici și cele care nu au făcut-o se va măsura în vieți omenești”, arată studiul.

Publicarea descoperirilor a avut loc în revista Global Challenges.

COMENTARII / 0