var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id este setat la valoarea ‘AdSense’.
The script assigns the value ‘AdSense’ to the className property of the element referenced by ad.
Citește șiAlertă de securitate la o bază militară britanică folosită de SUA și NATO. Doi cetățeni letoni au fost arestați
Scriptul modifică proprietatea display a obiectului ad la valoarea ‘block’.
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3887329″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/sua-intampina-rezerve-din-partea-aliatilor-sprijinul-pentru-razboiul-din-iran-conditionat-de-un-armistitiu-3887329″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/sua”}
Escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran îi pune pe aliații tradiționali ai Washingtonului într-o poziție delicată. Deși administrația Trump caută sprijin pentru a limita extinderea războiului, state din Europa și Asia transmit că nu sunt dispuse să își asume riscuri militare până când nu va exista un armistițiu credibil între cele două părți. În paralel, unele guverne încearcă să obțină concesii strategice din partea SUA, în timp ce altele evită orice implicare directă, arată Politico.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428397355-0”); }); Aliații SUA solicită un armistițiu înainte de orice implicare
Mulți dintre partenerii Statelor Unite preferă să observe evoluția conflictului cu Iranul, în loc să se implice direct, deși administrația președintel
În zilele recente, tensiunile au crescut. Iranul a atacat Iordania, Egiptul și Kuweitul, în timp ce rebeliile houthi din Yemen, susținute de Teheran, au lansat rachete împotriva Arabiei Saudite. Zeci de ținute ale Gărzii Revoluționare Islamice din Iran au fost lovite de Statele Unite ca răspuns.
Creșterea tensiunilor a amplificat temerile că conflictul ar putea evolua într-un război regional, având consecințe semnificative asupra piețelor energetice și a economiei globale. Închiderea sau blocarea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai cruciale căi pentru transportul global de petrol și gaze, este privită ca una dintre cele mai mari amenințări.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
În această situație, oficialii diplomatici din Europa și Asia au afirmat că autoritățile lor nu vor expedia nici resurse militare, nici civile către zonă, până când Washingtonul și Teheranul nu ajung la un acord privind încetarea atacurilor reciproce.
Conform declarațiilor lor, implicarea în operațiuni comune depinde de stabilirea unui armistițiu robust și de asigurarea că traficul prin Strâmtoarea Ormuz poate fi reînființat în condiții de securitate.
„Ne așteptăm în orice moment la o solicitare din partea SUA privind posibile acțiuni comune în Golf”, a declarat un diplomat asiatic, precizând însă că țara sa nu va lua în calcul o implicare înainte de încetarea focului și restabilirea libertății de navigație.
Coaliția multinațională, pusă în mișcare în luna precedentă de Franța și Regatul Unit, a stabilit deja că orice implicare militară va fi posibilă doar dacă se confirmă un armistițiu între Washington și Teheran.
Un oficial diplomatic european, în funcție la Washington, a afirmat că, în aceste circumstanțe, o extindere a participării militare a aliaților occidentali este foarte puțin posibilă.
Câteva state consideră că conflictul oferă o oportunitate de a negocia cu Washingtonul.
În afară de temerile privind securitatea, numeroase țări încearcă să valorifice criza actuală pentru a câștiga avantaje strategice de la Statelor Unite.
Din partea unei țări din Europa de Est, un oficial a raportat că guvernul său a adoptat un mandat parlamentar suficient de larg, permițând participarea, în limitele capacităților disponibile, la posibile operațiuni în Strâmtoarea Ormuz, la cererea Washingtonului.
El a precizat că guvernul său vede Iranul ca un partener semnificativ al Rusiei în conflictul din Ucraina și apreciază faptul că administrația americană recunoaște aceeași perspectivă.
Cu toate acestea, Politico indică că sprijinul nu ar fi fără condiții.
Conform declarației oficialului, țara își dorește o prezență militară americană mai solidă pe flancul estic al NATO, prin instalarea unei brigăzi americane permanente sau, cel puțin, prin creșterea contingentelor deja prezente în statele baltice.
Ucraina își propune să profite de situația actuală. Un reprezentant ucrainean a afirmat că propunerea Kievului de a livra drone de interceptare Statelor Unite și statelor din Golf rămâne activă, în schimbul prelungirii livrărilor de armament din Occident.
„Suntem gata să îi sprijinim pe cei care ne susțin”
oficialul a declarat, evidențiind că Ucraina deține experiență și tehnologii de ultimă generație pentru dezvoltarea sistemelor anti-dronă.
Casa Albă a refuzat să comenteze dacă aliații sunt pregătiți să participe la eventuale operațiuni comune. Într-un comunicat, administrația americană s-a limitat la a afirma că „imprudența Iranului este evidentă”, acuzând Teheranul de acte de terorism împotriva statelor vecine și susținând că Republica Islamică este „mai izolată ca niciodată”.
Europa și Asia caută să se mențină departe de o participare activă în acest conflict.
Războiul cu Iranul scoate la iveală și tensiunile acumulate în relațiile dintre Statele Unite și o parte dintre aliații lor, după mai mulți ani marcați de dispute comerciale și divergențe de politică externă.
Diplomati occidentali susțin că numeroase guverne europene devin tot mai reticente în relațiile cu administrația Trump și caută să evite noi cereri de implicare în operațiuni militare în Orientul Mijlociu.
Joel Linnainmaki, fost oficial al Ministerului de Externe din Finlanda, susține că în capitalele europene prevalează un sentiment de oboseală față de conflict.
„Sentimentul predominant în Europa este oboseala față de dinamica de tip «whack-a-mole» a războiului – de fiecare dată când are loc o încetare a ostilităților, aceasta este urmată de o nouă rundă de escaladare. În acest moment, liderii europeni încearcă să treacă neobservați de Donald Trump pentru a evita noi solicitări privind implicarea lor.”
În singurul sector în care națiuni precum Franța, Marea Britanie și alte state europene sunt dispuse să ofere sprijin, se află securitatea pe mare și deminarea, însă și aici implicarea lor depinde de existența unui armistițiu funcțional între SUA și Iran.
Conform informațiilor diplomatice, Londra și Parisul au anunțat deja Washingtonului că nu vor expedia nave de război în regiune atâta timp cât conflictele persistă.
În regiunea asiatică, condițiile rămân comparabile. Diverse țări se străduiesc să mențină legături productive atât cu Washingtonul, cât și cu Teheranul, evitând orice acțiune care ar putea fi percepută ca o susținere a campaniei militare americană.
Un oficial diplomatic asiatic a precizat că țările din Asia de Sud‑Est, care au menținut importurile de petrol iranian în timpul conflictului, nu doresc să se implice în acțiuni ce ar putea perturba aceste relații.
În același timp, Iran a încheiat în discuții cu Malaezia și Thailanda înțelegeri ce permit prelungirea transportului petrolului prin Strâmtoarea Hormuz, în scopul de a reduce efectele economice ale războiului asupra acestor țări.
Coaliții maritime distincte se străduiesc să asigure siguranța rutelor comerciale.
Statele Unite caută să obțină sprijin pentru operațiunile sale, în timp ce mai multe țări au demarat inițiative similare pentru a proteja căile maritime din zonă.
Franța și Regatul Unit au pus în funcțiune, începând cu luna mai, o operațiune militară multinațională la care se alătură aproximativ 40 de state. Scopul principal al acestei inițiative este de a asigura traversarea în condiții de securitate a navelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz odată cu încetarea focului.
În Marea Arabiei se află deja nave provenind din Regatul Unit și Germania, precum și din Italia, în așteptarea încheierii ostilităților înainte de a porni la misiuni.
Tot joi, Arabia Saudită a anunțat înființarea unei coaliții multinaționale de apărare maritimă, alcătuită din 14 state cu majoritate musulmană, printre care Pakistan, Turcia și Djibouti.
Ministerul saudit de Externe a declarat că grupul urmărește să asigure securitatea comerțului global și a căilor maritime din Marea Roșie, Golful Aden și Strâmtoarea Bab al-Mandab. În cadrul întâlnirii de lansare, zeci de națiuni au participat și au manifestat susținere pentru inițiativă, existând șansa ca acestea să se alăture coaliției în viitor.
Departamentul de Stat al SUA și reprezentanțele diplomatice din Uniunea Europeană, Regatul Unit, Germania, Franța, Canada și Australia nu au oferit răspuns la cererile privind posibilitatea de a se alătura noii structuri de securitate maritimă.
Un script adaugă o funcție în coada de comenzi a obiectului googletag, iar această funcție declanșează afișarea unității publicitare cu identificatorul div-gpt-ad-1534428473535-0.
COMENTARII / 0