SUA și Israel se pregătesc pentru o posibilă escaladare împotriva Iranului

Vineri, după întoarcerea sa din China, Președintele american Donald Trump se confruntă cu necesitatea de a lua decizii cruciale privind Iranul, având în vedere că...

Vineri, după întoarcerea sa din China, Președintele american Donald Trump se confruntă cu necesitatea de a lua decizii cruciale privind Iranul, având în vedere că cei mai importanți consilieri ai săi au pregătit strategii pentru o posibilă reînnoire a operațiunilor militare, scenariu care ar putea fi luat în considerare de liderul de la Casa Albă în cazul în care ar opta pentru o abordare mai agresivă, conform The New York Times.

Decizia finală privind următorii pași nu a fost încă luată de către Trump, potrivit declarațiilor consilierilor săi.
În efortul de a găsi o soluție, reprezentanții diferitelor țări au căutat să negocieze un acord care să determine Iranul să reînceapă navigația în Strâmtoarea Ormuz și care să ofere lui Trump oportunitatea de a proclama un succes și de a-i convinge pe alegătorii americani sceptici că un conflict militar costisitor și sângeros în Iran a fost o acțiune de succes.

Vineri, la puțin timp după ce a părăsit orașul Beijing, cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii a declarat jurnaliștilor de la bordul aeronavei Air Force One că propunerea de pace recentă înaintată de Iran este complet inacceptabilă.

Citește șiExpulzarea a doi delegați iranieni la ONU din Statele Unite

Ultima ofertă de pace a Iranului era inacceptabilă

El a declarat:

„M-am uitat peste ea și, dacă nu-mi place prima propoziție, o arunc pur și simplu”

.
Atitudinea lui față de conținut a fost critică de la bun început.
Fără să-i placă măcar o parte, îi respingea total conținutul.

Președintele SUA a avut un schimb de opinii cu omologul său chinez, Xi Jinping, cu privire la situația din Iran.
Beijingul menține o relație strategică cu Teheranul, care se bazează în mare măsură pe transportul de resurse energetice prin strâmtoare.
În urma discuției, președintele SUA a făcut publică o declarație, și anume că nu a solicitat liderului de la Beijing să impună presiuni asupra Iranului.
Informații detaliate despre conținutul discuțiilor purtate între cei doi lideri nu au fost dezvăluite până în prezent.

Trump se luptă cu păreri divergente cu privire la conflict, care a devenit o povară politică majoră pentru administrația sa. În ciuda aparentei dorințe de a trece peste această problemă, obiectivul declarat de președintele american de a preveni dotarea Iranului cu arme nucleare rămâne neatins.

Pentagonul se află în alertă, pregătindu-se pentru o posibilă reactivare a operațiunii „Epic Fury”, care fusese sistată după ce președintele a ordonat oprirea focului în luna precedentă, iar reluarea acesteia ar putea avea loc în zilele următoare, sub o nouă denumire.

Pete Hegseth, secretarul Apărării, a afirmat în fața Congresului, în timpul unei recente audieri, că există o strategie de intensificare a acțiunilor, dacă situația o va impune.
În cadrul aceleiași declarații, Hegseth a menționat că sunt prevăzute 50.000 de militari suplimentari care urmează să fie retrași din Orientul Mijlociu, unde sunt desfășurați în prezent, pentru a reveni la un nivel de prezență mai obișnuit.

În urma unor discuții despre chestiuni operaționale, doi oficiali din regiunea Orientului Mijlociu, care au dorit să păstreze anonimatul, au făcut publice informații potrivit cărora Statele Unite și Israelul desfășoară pregătiri extinse — fără precedent de la încheierea armistițiului — cu scopul de a lansa eventuale noi atacuri împotriva Iranului, posibil chiar din săptămâna următoare.

Înainte de a călători în China, președintele Trump a făcut o declarație importantă marți, afirmând:

„Ori vor ajunge la un acord, ori vor fi distruși”

.
El a adăugat că, într-un fel sau altul, SUA sunt avantajate, reiterându-și optimismul cu privire la rezultatul negocierilor, încheind cu:

„noi câștigăm”

.

În cazul în care Trump alege să reînceapă operațiunile militare, sunt luate în considerare posibilitatea unor atacuri aeriene mai intense împotriva unor obiective militare și infrastructurale iraniene, potrivit declarațiilor unor oficiali din Statele Unite.

Recuperarea materialului nuclear îngropat la adâncimi mari ar putea fi realizată și prin deployarea de trupe speciale pe teren, potrivit surselor.
În luna martie, un număr de câteva sute de forțe speciale au ajuns în Orientul Mijlociu, ca parte a unei misiuni care i-a oferit președintelui Trump această posibilitate, au informat oficialii.

Operațiunile speciale terestre ar putea fi desfășurate cu scopul de a viza uraniul puternic îmbogățit al Iranului la centrala nucleară din Isfahan. Pentru o astfel de misiune, ar fi necesare, de asemenea, mii de soldați de sprijin care să formeze probabil un perimetru de securitate și care ar putea fi angajați în confruntări armate cu forțele iraniene.

Riscul de pierderi umane este considerat a fi deosebit de ridicat, potrivit oficialilor militari, în cazul în care această opțiune ar fi luată în considerare.
În pregătirea pentru o posibilă reînnoire a ostilităților, oficialii iranieni au făcut deja cunoscut faptul că sunt în alertă.

Armatele noastre sunt pregătite să riposteze în mod adecvat la orice formă de agresiune, a afirmat Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, într-o postare pe rețelele de socializare luni.

„Strategiile greșite și deciziile greșite vor duce întotdeauna la rezultate greșite”

.
El a adăugat că întreaga lume a ajuns deja la această concluzie.
Teheranul se află în stare de pregătire pentru toate scenariile posibile; cei care nu agreează acest lucru

vor avea o surpriză

.

În cazul unei noi agresiuni împotriva Iranului, conflictul ar putea relua de la punctul în care a fost sistat anterior încheierii unui armistițiu de ultimă oră pe 7 aprilie. Anterior acestui acord, amenințările lui Trump includeau distrugerea completă a structurii socio-culturale iraniene în cazul în care Tehranul nu ar fi garantat tranzitul în siguranță al navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz.

În urma promisiunii președintelui SUA, armata americană se pregătește să distrugă sistematic toate podurile și centralele electrice din Iran, în cazul în care guvernul iranian refuză să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru navele petroliere, după cum se afirmă de câteva zile.
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran are o conexiune directă cu ținte selectate, potrivit declarațiilor oficialilor militari americani.
Însă normele juridice internaționale privind războiul interzic distrugerea intenționată a infrastructurii civile drept mijloc de presiune asupra unui guvern, fiind astfel limitate acțiunile armatei.

În urma instaurării armistițiului, oficialii de rang înalt ai Pentagonului și liderii militari au afirmat că Statele Unite au utilizat această perioadă de întrerupere a operațiunilor militare, care a durat o lună, pentru a reînarma navele de luptă și avioanele militare staționate în regiune.

Generalul Dan Caine, în calitate de președinte al Comitetului șefilor de stat major, a făcut declarații recente în fața unei subcomisii din Senat responsabilă cu apărarea, afirmând că militarii mențin și continuă să aibă disponibile diverse opțiuni pentru liderii civili.

„păstrează și continuă să aibă la dispoziție o serie de opțiuni pentru liderii noștri civili”

,
a spus el, fără a detalia însă despre ce tip de intervenție militară ar putea primi ordin de la Trump.

Generalul Caine a făcut declarații într-o conferință de presă la Pentagon, pe 5 mai, afirmând că forțele militare sunt pregătite pentru o posibilă escaladare a acțiunilor împotriva Iranului.

  • mai mult de 50.000 de militari;
  • două portavioane;
  • mai mult de o duzină de distrugătoare ale Marinei;
  • numeroase avioane de luptă.

Aceste forțe rămân pregătite să reia operațiuni militare ample împotriva Iranului, dacă vor primi ordin în acest sens.

„Niciun adversar nu ar trebui să confunde reținerea noastră actuală cu o lipsă de hotărâre”

Deși obiectivele sunt clare, oficialii militari admit în particular că atingerea scopului final ar putea fi un proces complex.
Forțele armate ale SUA au demonstrat capacitatea de a îndeplini cu succes obiectivele prestabilite, printre care și bazele de lansare a rachetelor balistice iraniene, depozitele de muniție ale Gărzii Revoluționare Islamice și alte obiective de infrastructură militară.
Însă, conform agențiilor de informații americane, Iranul a reușit să-și restabilească accesul la o majoritate a bazelor sale de rachete, a lansatoarelor și a instalațiilor subterane.

Conform unor informații recente, numărul de baze de rachete iraniene operaționale de-a lungul Strâmtorii Ormuz a crescut, ceea ce ar putea crea pericole pentru navele de război americane și petrolierele care circulă prin această zonă.
The New York Times a informat că 33 de baze de rachete sunt acum 30 la număr, cu acces operațional complet restabilit.

5.000 de pușcași marini și 2.000 de parașutiști din cadrul Diviziei 82 Aeropurtate, o unitate de elită a Armatei, sunt staționați în regiune în așteptarea ordinelor, potrivit declarațiilor oficialilor.
În cazul în care li s-ar da acordul, aceste trupe ar putea fi desfășurate într-o misiune de confiscare a materialului nuclear iranian de la centrala nucleară din Isfahan, cu scopul de a securiza perimetrul și de a proteja forțele speciale care ar trebui să pătrundă în incintă pentru a îndeplini această sarcină.

În conformitate cu declarațiile oficialilor, insula Kharg, un punct strategic cheie pentru exporturile petroliere iraniene, ar putea fi ținta unei operațiuni de capturare, scenariu în care trupe suplimentare ar fi necesare pentru a asigura controlul efectiv al zonei.
Menținerea controlului asupra insulei ar impune, potrivit acelorași surse, desfășurarea unui număr mai mare de militari pe teren.

Strategia de diplomație prin intimidare promovată de Donald Trump în ceea ce privește Iranul a intrat într-un blocaj, situație care subminează orice mesaj pe care administrația sa ar dori să îl transmită.

O schimbare de abordare este înregistrată în declarațiile lui Trump privind programul nuclear iranian, afirmând că 20 de ani ar putea fi o perioadă suficientă, însă nivelul de garanții oferit nu este considerat adecvat de către acesta.

COMENTARII / 0