var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id = ‘AdSense’;
Se atribuie proprietății className a obiectului ad valoarea ‘AdSense’.
Citește șiPanama: cutremur de 7,6, alertă tsunami pentru America Latină
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3903441″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/sudul-libanului-transformat-intr-un-teritoriu-de-nelocuit-case-sosele-si-paduri-distruse-in-pofida-armistitiului-israel-hezbollah-3903441″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/mapamond”}
Financial Times și Israelul sunt menționați în raport. În sudul Libanului, localnicii caută adăposturi pe baza imaginilor capturate de satelit, după ce întregi regiuni au suferit distrugeri. Un studiu efectuat de Financial Times alături de Lighthouse Reports evidențiază daune majore la case, drumuri, terenuri agricole, păduri și structuri civile. Majoritatea deteriorărilor s-ar fi generat după ce armata israeliană a preluat controlul asupra unor sate lăsate abandonate. Israelul afirmă că aceste operațiuni sunt esențiale pentru distrugerea infrastructurii Hezbollah și pentru protejarea comunităților din nord.
În primele zile ale lunii ianuarie, pentru o perioadă de trei zile, locuința Fadiei Bazzi din Bint Jbeil, oraș de frontieră din sudul Libanului, vibra de râsete ale familiei care s-a reunit pentru a celebra Anul Nou.
După ce toți s-au plecat, Bazzi a realizat că nu a făcut niciodată fotografii ale locuinței în care își investise economiile strânse de-a lungul vieții. În acea după-amiază, în timp ce se uita prin pereții de sticlă de mari dimensiuni spre dealurile din împrejurimi, a simțit că ar fi ultima oară când o vedea.
În mijlocul traseului, s-a întors, și-a scos telefonul, apoi a realizat o fotografie.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
Bint Jbeil a fost învăluită de violență după ce conflictul s-a reluat în Liban. Orașul, cu aproximativ 30.000 de locuitori, a fost evacuat complet.
În prezent, Bazzi se îngrijorează că fotografia realizată în acel moment ar putea constitui singura amintire ce îi va rămâne din casa sa.
În fața unei case ruinate, soldați ai armatei libaneze se află în satul Dibbine, din sud‑estul Libanului, după confruntările recente dintre luptătorii Hezbollah și trupele israeliene. Acest incident s-a petrecut vineri, 5 iunie 2026, la o zi după retragerea forțelor israeliene. Foto: Profimedia.
Ca și alte orașe situate de-a lungul frontierei de facto dintre Israel și Liban, Bint Jbeil a suferit distrugeri, în primul rând din cauza confruntărilor dintre <
Distribuiți în diferite regiuni ale țării, Bazzi și aproape un milion de libanezi strămași au început să urmărească imagini satelitare în scopul de a afla ce s-a întâmplat cu casele lor.
Din perspectiva aeriană, Bint Jbeil și alte regiuni de frontieră se prezintă ca suprafețe de nuanțe cenușii și prăfuite, întindea peste dealuri ce odinioară găzduiau sate secolevechi, case de piatră tradiționale și livezi de măslini. În numeroase zone, peisajul evocă acum un cadrul lunar, dominat de clădiri în ruină și beton fragmentat.
„Nu vedem nimic altceva decât distrugere, culoarea cenușii”, a spus Bazzi. Ea fusese strămutată din Bint Jbeil de către Israel încă din copilărie, în anii 1980, și își dorește să se întoarcă definitiv în oraș, deși acum locuiește într-un apartament închiriat din Beirut.
Femeia afirmă că încă nu deține informații precise privind măsura totală a deteriorărilor suferite de locuința ei.
„Am devenit prizonieri ai sateliților, prizonieri ai hărților, așteptând”
Ea a declarat acest lucru.
În sudul Libanului, se constată distrugeri de amploare.
O anchetă realizată de Financial Times în colaborare cu organizația jurnalistică nonprofit Lighthouse Reports a identificat distrugeri extinse în sudul Libanului aflat sub control israelian. Printre obiectivele afectate se numără zeci de mii de locuințe, școli, terenuri agricole și păduri.
Examinarea imaginilor satelitare, a informațiilor provenite din surse deschise și a materialelor video confirmate sugerează că majoritatea deteriorărilor au apărut după ce trupele Israel au preluat conducerea asupra satelor abandonate, începând cu jumătatea lunii aprilie.
Conform raportului, distrugerile au afectat și infrastructura necesară vieții de zi cu zi, incluzând rețelele de apă, rețelele de energie, drumurile și serviciile medicale. Organizațiile pentru drepturile omului și experții în drept internațional susțin că amploarea acțiunilor ridică întrebări privind posibilitatea ca acestea să urmărească împiedicarea revenirii locuitorilor.
„Este un atac extins, de lungă durată și organizat împotriva populației din sudul Libanului”, a declarat Kristine Beckerle, directoare adjunctă în cadrul Amnesty International.
După ce a avut loc un atac în sudul Libanului, se ridică fum. Foto: Profimedia Images
Ea a susținut că distrugerea infrastructurii esențiale și a sistemului de sănătate, împreună cu ceea ce a numit „pământul pârjolit”, generează condiții care împiedică populația să revină.
Sudul Libanului a rămas, de mult timp, una dintre cele mai afectate regiuni ale bombardamentelor și incursiilor israeliene, chiar și înainte ca Hezbollah să apară și să reprezinte o amenințare pentru comunitățile din nordul Israelului.
În câteva săptămâni de la debutul conflictului recent, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a apelat la o strategie pe care Israelul o aplicase deja în Gaza după atacul Hamas din 7 octombrie 2023.
Katz a menționat ceea ce a denumit „modelul Rafah și Beit Hanoun”, sugerând distrugeri imense în acele zone din Fâșia Gaza. În declarația sa, oficialul a spus:
„Toate casele din satele libaneze de lângă graniță vor fi distruse”
Până în iulie, ministrul israelian a declarat că acea amenințare a fost executată. El a susținut că toate clădirile din 24 de sate libaneze, cu o vechime de sute de ani, au fost demolate și a estimat că numărul locuințelor distruse poate ajunge la 20.000.
„Nu casă cu casă, ci sate întregi”
Katz a declarat.
Israelul susține că acțiunile sunt esențiale pentru securitate.
Israelul afirmă că operațiunile sale sunt de natură defensivă. Conform autorităților israeliene, acțiunile urmăresc să distrugă structurile Hezbollah, să împiedice reînființarea grupării în zona de frontieră și să asigure protecția comunităților din nordul Israelului.
Israelul a anunțat că forțele sale vor menține prezența într-o „zonă de securitate” și vor interveni împotriva oricărei amenințări atâta timp cât Hezbollah este prezent. Guvernul și forțele armate israeliene nu au oferit răspuns la cererile de comentarii privind concluziile anchetei, potrivit Financial Times.
2 martie, Hezbollah a inițiat atacul asupra Israelului, susținut de Iran, în câteva zile de la declanșarea conflictului de către Statele Unite și Israel împotriva Republicii Islamice.
Zeci de mii de libanezi, dezlocați din cauza atacurilor israeliene, încep să revină la locuințele lor după ce a fost pus în vigoare un armistițiu de 10 zile, stabilit de SUA. Foto: Profimedia
Conform autorităților locale, în confruntările din această perioadă au fost ucise peste 4.300 de persoane în Liban și peste 30 de militari și civili israelieni.
Ordinele de evacuare emise de Israel au dus la strămutarea forțată a aproximativ 1,2 milioane de persoane în primele 10 zile ale războiului. Cei mai mulți proveneau din sudul Libanului, zonă în care Hezbollah are o influență importantă, în timp ce forțele israeliene înaintau.
Conflictul a persistat pe parcursul mai multor săptămâni, însă cea mai semnificativă parte a distrugerilor, evidențiate de Financial Times și Lighthouse Reports, ar fi avut loc după primul armistițiu dintre Israel și Liban, care a fost semnat pe 17 aprilie.
Chiar dacă armistițiul s-a dovedit efemer, unele lupte au persistat și după noul acord de încetare a focului din iunie, iar mai multor sate abandonate er
„Linia galbenă”, zona aflată sub control israelian
Prezența militară a Israelului s-a consolidat profund în anumite regiuni. Teritoriul sub controlul Israelului este marcat de ceea ce autoritățile locale desemnează ca „linia galbenă”.
Regiunea acoperă 6% din totalul teritoriului Libanului și se întinde spre interiorul țării pentru 10 kilometri, pornind de la frontiera neoficială dintre cele două state.
În teren, însă, această limită este greu de localizat. Nu există o delimitare oficială, iar singurul punct de verificare oficială se găsește pe autostrada de coastă, în vecinătatea Naqoura.
În săptămâna precedentă, Israelul a cerut locuitorilor unui sat situat deasupra liniei să se retragă, înainte ca zona să fie supusă bombardamentului. Acesta a reprezentat primul avertisment de acest fel în ultimele săptămâni.
linia galbenă delimitează o regiune în care se pot observa steaguri israeliene și semne în limba ebraică. În ultimele săptămâni, noi avansuri ale Forțelor de Apărare ale Israelului s-au instalat în acea zonă.
La sfârșitul lunii aprilie, în timpul unei incursiuni în apărat sub control israelian, jurnaliștii din Financial Times au constatat că în sate întregi aproape toate clădirile erau în ruină.
Piețele istorice, spațiile publice și aleile înguste au fost transformate într-un peisaj dominat de ruine și beton. Explozile, aparent rezultatul demolărilor clădirilor, se auziseră pe tot parcursul zilei.
Israelii au lansat atacuri în Liban după ce a fost anunțat un armistițiu între SUA și Iran. Fotografia provine de la Profimedia Images.
Conform Consiliului Național pentru Cercetare Științifică din Liban, în interiorul „liniei galbene” se găsesc 62 de sate și ferme, iar aproximativ 270.000 de persoane nu pot să revină.
Majoritatea comunităților din această regiune sunt șiite. În plus, există câteva așezări cu populație creștină și sunnită, mai reduse în număr. Aceste localități au suferit într-o intensitate mai mică, însă rezidenții au semnalat, la rândul lor, ucideri, arestări și amenințări.
Printre orașele șiite, Bint Jbeil, care s-a transformat într-un bastion de sprijin pentru Hezbollah, se numără cele mai grav afectate.
Narațiunea unei locuințe ce ar putea să dispară.
Ciclurile anterioare de invazie și ocupație israeliană au dus familia lui Bazzi din Bint Jbeil la Beirut. Pentru ea, orașul a rămas mult timp „visul care nu a crescut odată cu mine”.
Ulterior, jurnalista a scris un roman inspirat din propria experiență. În anul 2000, după retragerea Israelului în urma celor 18 ani de ocupație, Bazzi s-a întors în oraș și a găsit casa familiei într-o stare care nu permitea locuirea. Țesutul urban format din case de piatră și alei înguste era însă, în mare parte, intact.
După un nou conflict, în 2006, centrul orașului a fost transformat în ruine. Bazzi și alți locuitori au continuat, totuși, să creadă că acesta va fi „ultimul război” dintre Israel și Hezbollah și și-au pus speranțele în reconstrucție.
În centrul imaginii se află portretul liderului Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, defunct, atârnând la intrarea unei clădiri avariată, rezultată dintr-un atac aerian israelian, în Dahiyeh, suburbiile sudice ale Beirutului, Liban, sâmbătă, 4 aprilie 2026. Foto: Bilal Hussein / AP / Profimedia
Hezbollah a crescut în influență, iar în acest cadru, criticii săi susțin că a diminuat diversitatea politică și culturală pentru care Bint Jbeil era renumit.
Jurnalistă Bazzi a candidat fără succes împotriva coaliției la alegerile locale din 2008, în încercarea de a pune în evidență vocea independentă a orașului. Pe proprietatea de familie, ea a pornit mai târziu să ridice o casă pe care o economisise de-a lungul anilor.
Casa, prevăzută cu mari ferestre de sticlă ce dezvăluiau panorama orașului și a dealurilor îndepărtate, s-a transformat într-un adăpost pentru ea și membrii familiei. În prezent, Bazzi declară că visul ei s-a destrămat.
Femeia a urmărit o serie de înregistrări video ale distrugerilor. Câteva dintre acestea au fost puse online de Forțele de Apărare ale Israelului, în timp ce altele i-au fost livrate de rezidenți din localitățile învecinate.
În luna precedentă, ea a identificat cartierul părinților într-o filmare în care o detonare controlată distrugea clădirile. Imaginile nu arătau casa familiei, iar Bazzi nu știe dacă a supraviețuit.
„Israelul nu distruge doar piatra”, a spus ea. „Fiecare obuz și fiecare atac aerian ucide o parte din sufletul nostru, o parte din amintirile noastre, o parte din copilăria noastră, o parte din istoria noastră.”
Zeci de mii de locuințe s-au deteriorat.
Consiliul Național pentru Cercetare Științifică din Liban a raportat că în zona sudică a țării se află în jur de 85.000 de locuințe care au suferit avarii sau au fost complet distruse.
Instituția avertizează că cifra ar putea fi subestimată, deoarece încă nu s-au evaluat 20% și 30% din clădiri, pe fundalul continuării atacurilor israeliene.
Examinarea imaginilor satelitare efectuată de Financial Times și Lighthouse Reports în zonele Khiam, Taybeh, Bint Jbeil și Haddatha arată că distrugerea depășește considerabil atât clădirile izolate, cât și centrele comunității.
Pe 4 aprilie 2026, un salvator a examinat ruinele clădirilor distruse în urma unui atac israelian în regiunea Maarakeh, aflată în sudul Libanului, în apropiere de orașul de coastă Tir. Fotografie: Profimedia
În anumite regiuni, deteriorările s-au răspândit treptat spre marginile zonei. Financial Times a descoperit probe ale detonărilor și distrugerilor planificate realizate de armata israeliană și de contractorii civili în zeci de localități de frontieră.
Imagini verificate prezintă mașini grele și excavatoare implicate în operațiuni de curățare a unor zone. Conform analizei realizate de Financial Times și CNRS, aceste echipamente sunt fabricate și vândute de firme precum Caterpillar și Volvo.
Caterpillar nu a răspuns solicitării de comentarii. Volvo a transmis că are un control limitat asupra modului în care produsele sale sunt utilizate în cele din urmă, dar că depune eforturi pentru a preveni „utilizarea abuzivă” a acestora.
Israelul a cauzat deteriorări monumentelor istorice și siturilor catalogate de UNESCO. Printre ele se găsesc moschei din secolul al XVI-lea, biblioteci din secolul al XIX-lea, lăcașuri de cult, ruine romane și castele ale cruciaților.
„Este o încercare de a face zonele de nerecunoscut… de a rupe legătura oamenilor cu pământul și istoria lor”, a declarat Joanne Farchakh Bajjaly, de la Biladi, organizație dedicată conservării patrimoniului cultural libanez.
„Cum își pot reconstrui comunitățile dacă totul a dispărut?”
a pus această întrebare.
Rețelele de apă și energie au suferit deteriorări majore
Campania israeliană, conform anchetei, se bazează pe tehnici utilizate în trecut, în 2024, în cadrul unui conflict cu Hezbollah. În acea perioadă, armata israeliană a lansat atacuri aeriene și a efectuat demolări controlate, chiar și după ce un armistițiu, oficial, a pus capăt luptei.
Din această perioadă, procedurile au fost puse în practică pe o zonă mai extinsă și la o dimensiune mai amplă.
Nu s-au deteriorat exclusiv casele, ci și rețeaua de apă și electricitate, drumurile, școlile, terenurile agricole și serviciile medicale esențiale pentru funcționarea comunităților.
În data de 25 martie 2026, au avut loc atacuri din partea Israelului asupra Libanului. Foto: Profimedia
Autoritățile libaneze susțin că tot ce se găsește sub linia galbenă a fost pe deplin distrus. În acest sens, se estimează că există peste 2.500 de kilometri de infrastructură utilizată pentru captarea, depozitarea și distribuția apei către case și companii. Informațiile au fost obținute de la autoritățile locale și de la CNRS.
Potrivit autorităților, tehnicienilor și ONG-urilor, anumite facilități au suferit impacturi directe, în timp ce altele au fost deteriorate de detonările din vecinătate.
Panourile solare, sursa principală a sistemelor de apă, au fost atacate de mai multe ori. În data de 26 aprilie, s-au lovit panourile care alimentau fântâna comunitară din satul creștin Debel.
„Apa este elementul cel mai important pentru ca viața să revină în sudul Libanului”, a declarat Sonia Ben Salem, de la organizația Action Against Hunger, care a verificat prin satelit pagubele produse la sute de obiective.
„Fără ea, nu putem prevedea o întoarcere masivă în acele zone”, a adăugat ea.
În data de 12 martie 2026, o fotografie arată consecințele devastatoare ale atacurilor israeliene în zona Dahieh din Beirut, Liban. Foto: Profimedia
Israel a demolit toate podurile situate peste râul Litani. Numai două dintre ele au beneficiat de o reparație parțială ulterioară. Zonele agricole au suferit grav afectate.
Ministerul Agriculturii din Liban a raportat că mai mult de 20% din suprafețele agricole și din pădurile din regiunea sudică a fost devastată. De asemenea, ministerul a reproșat Israelului că a tăiat copaci.
Potrivit autorităților, livezile de măslini, dintre care unele au sute de ani, se situează printre cele mai grav afectate.
Acestea constituie de mult timp o componentă semnificativă a caracteristicii regionale, precum și a sistemului economic din sudul Libanului, generând aproximativ 40% din producția națională de măsline.
Se estimează că zeci de mii de copaci vor fi replantate.
Se prezintă acuze referitoare la utilizarea fosforului alb.
Ministerul Mediului din Liban și organizațiile de drepturi omului au înregistrat în mod extensiv utilizarea de către Israel a fosforului alb, un agent incendiabil capabil să declanșeze focuri și să polueze solul și apele.
Aceste organizații susțin că substanța a fost folosită atât în zonele populate, cât și în cele agricole.
Israelul afirmă că folosește fosforul alb în mod legal pentru a elimina vegetația și pentru a crea cortine de fum. Organizațiile pentru drepturile omului avertizează însă că utilizarea sa peste zonele populate ar putea constitui o încălcare a dreptului internațional.
Ministerul Mediului din Liban a susținut că Israelul a aplicat erbicide pe o zonă de peste 2.000 de hectare de teren agricol în ultimele trei ani de conflict.
Aceste acuzații se bazează pe mostre de sol prelevate din zonele de frontieră. Autoritățile libaneze afirmă că aceste operațiuni reprezintă un „ecocid”.
Sistemul de sănătate, sever deteriorat.
În plus, distrugerile au afectat și infrastructura medicală. În urma atacurilor aeriene, zeci de centre medicale au suferit avarii sau au fost complet distruse.
Ministerul Sănătății din Liban declară că 135 de cadre medicale au pierdut viața în timpul activității lor. Autoritățile susțin că numeroase dintre victime au fost eliminate în cadrul atacurilor denumite „duble”, „triple” sau „cvadruple”.
Un atac din partea Israelului a avut loc în districtul Dahiyeh, Beirut. Foto: Profimedia
Acestea presupun lovirea aceleiași locații la câteva minute sau ore după primul atac, afectând inclusiv personalul medical și civilii care ajung la fața locului pentru a ajuta victimele.
Organizația Insecurity Insight, care urmărește la nivel global atacurile asupra sistemelor de sănătate, a înregistrat peste 30 de astfel de incidente.
Financial Times a confirmat și a localizat geografic materialele video legate de 10 dintre acestea, în colaborare cu Lighthouse Reports.
Israelul susține că nu atacă personalul medical sau unitățile medicale, însă afirmă că Hezbollah exploatează ambulanțe, spitale și alte facilități medicale în scopuri militare.
Autoritățile, reprezentanții diplomatici și ONG-urile susțin, totuși, că Israelul oferă rareori probe pentru a confirma acuzațiile privind incidente concrete.
„Legea este foarte clară în această privință”
a declarat Christina Wille, Insecurity Insight directoarea.
Ea a subliniat că paramedicii implicați în operațiuni de salvare și în acordarea de ajutor răniților sunt protejați împotriva atacurilor deliberate, chiar dacă au legături cu Hezbollah.
Conform declarației, Protecția se oprește exclusiv atunci când aceștia efectuează acte ce dăunează inamicului.
Specialiștii din domeniul dreptului internațional avertizează cu privire la posibile consecințe.
Începând cu 7 octombrie, Israelul a preluat aproximativ 1.000 de kilometri pătrați din teritoriile adiacente Libanului, Siriei și Gazei, determinând relocarea populației și convertind aceste așa-numite „zone tampon” în teritorii grav deteriorate.
O publicație israeliană de orientare de dreapta a etichetat această strategie ca
„doctrina dărâmăturilor”
.
Conform lui Nathan Brown, profesor de afaceri internaționale la Universitatea George Washington, această măsură se bazează pe capacitatea Israelului de a interveni preventiv împotriva pericolelor înainte ca acestea să se dezvolte complet, chiar și în afara frontierelor sale.
„Aceasta este o nouă abordare care a însemnat… reconfigurarea teritoriilor și a populațiilor prin acțiuni militare, mai degrabă decât prin căutarea
În Liban, conform investigației, daunele provocate depășesc cele legate direct de lupte sau de țintele pe care Israelul le definește ca fiind infrastructură a Hezbollah. Ele se extind până la distrugerea pe scară largă.
COMENTARII / 0