Summitul NATO de la Ankara: Trump și Zelenski, discuții cruciale

Miercuri se dovedește a fi o zi crucială la reuniunea de la Ankara a Alianței Nord-Atlantice. A doua zi de discuții la nivel înalt, care au loc în capitala statului Turcia, va include convorbiri esențiale între oficialii de rang înalt ai Alianței, printre care și între președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump și omologul său din Ucraina, Volodimir Zelenski. Această întrevedere are loc într-un cadru în care Washingtonul insistă asupra majorării cheltuielilor pentru apărare, informează Sky News.
Prima zi a summitului a fost marcată de controversele iscate de chestiunile Groenlandei și avioanele F-35 destinate Turciei, precum și de noi promisiuni privind dezvoltarea industriei de apărare.
Președintele american a inaugurat evenimentul, exprimându-și dezamăgirea în legătură cu maniera în care NATO a gestionat situația în timpul conflictului cu Iranul.

La continuarea reuniunii de nivel înalt, Ucraina și influența exercitată de Trump au stat sub semnul întrebării.

Miercuri, la Ankara, are loc reuniunea liderilor celor 32 de state membre NATO, care marchează a doua și ultima zi a summitului Alianței, un eveniment care ar putea avea un impact semnificativ asupra traiectoriei organizației în perioada următoare.

Citește șiVideo Incendiu uriaș pe Marea Neagră: un petrolier a fost lovit de Ucraina lângă Soci, plajele au fost închise, fumul a acoperit stațiunea

Donald Trump și Volodimir Zelenski urmează să aibă o întrevedere, evenimentul fiind așteptat cu interes în cursul zilei.
Oficialii din Statele Unite au informat că discuțiile dintre cei doi lideri se vor axa pe perspectivele de încheiere a conflictului din Ucraina și pe ajutorul militar oferit de SUA Kievului.

„Nu există comentarii suplimentare”

nu se regăsește însă în textul dat, deci se reformulează astfel: În cadrul întâlnirii, vor fi abordate chestiuni legate de sprijinul militar acordat Ucrainei și de posibilitățile de rezolvare a situației din regiune.

Ziua de lucru a summitului este marcată și de desfășurarea reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, care are loc la nivel înalt, adică cu participarea șefilor de stat și de guvern.
La finalul acestei reuniuni, este preconizată adoptarea unei declarații finale, care reprezintă summitul în sine.

La sosirea sa în Ankara, Donald Trump a stabilit deja atmosfera pentru reuniune.

Președintele american și-a exprimat nemulțumirea față de răspunsul Alianței în timpul confruntării cu Iranul, subliniind necesitatea ca membrii săi să accelereze creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Potrivit datelor oficiale, cheltuielile pentru apărare ale Europei și Canadei urmează să ajungă la aproximativ 634 de miliarde de dolari în anul 2026, înregistrând o creștere de 11% față de anul precedent.
În ciuda acestui fapt, disparitățile între diverse state membre rămân considerabile, unele dintre acestea continuând să fie destul de departe de obiectivele stabilite anterior.

Turcia primește F-35 pe fondul unei dispute cunoscute cu Netanyahu.

O altă chestiune care a captat atenția în cursul primei zile a reuniunii la nivel înalt a fost ipoteza revenirii Turciei în cadrul proiectului destinat aeronavelor F-35.

Trump a fost întrebat în legătură cu acest subiect, iar răspunsul său a fost că echipa sa de guvernare studiază chestiunea în prezent și că o decizie finală va fi anunțată mai târziu.

Repercusiuni au fost semnalate și de către Benjamin Netanyahu, premierul israelian, care a tras un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea ca Ankara să primească avioane, avertizând că acest demers ar putea schimba considerabil balanța strategică în regiunea Orientului Mijlociu.

Tensiunile se mențin și în ceea ce privește Groenlanda, care a devenit un nou focar de conflict.

Chestiunea disputată legată de Groenlanda a reapărut pe ordinea de zi a summitului NATO după ce președintele Trump a reafirmat că această insulă ar trebui să fie administrată de Statele Unite.

Mette Frederiksen, prim-ministru al Danemarcei, a ripostat prompt că partenerii trebuie să onoreze suveranitatea țării sale și că Groenlanda nu poate fi tranzacționată.

O dezbatere aprinsă a izbucnit din nou între Washington și Copenhaga, punând în evidență unul dintre cele mai delicate aspecte ale relației dintre cele două capitale.

Sectorul apărării a devenit punctul focal al discuțiilor.

În prima zi a reuniunii la nivel înalt, a avut loc și Forumul Industriei de Apărare, eveniment în cadrul căruia Alianța Nord-Atlantică a făcut publice contracte și inițiative în valoare de miliarde de dolari, menite să modernizeze capacitățile sale.

Mark Rutte, în calitate de Secretar General, a apreciat că respectivele fonduri au fost utilizate eficient,

„bani bine cheltuiți”

. Între timp, NATO a făcut publică intenția de a achiziționa în comun aeronavele GlobalEye de avertizare timpurie și control, proiect la care România este parte.

În cadrul aceluiași summit, România a fost unul dintre statele care au făcut publică crearea Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), o instituție financiară cu scopul de a sprijini proiectele din sectorul european de apărare.

Președintele Ucrainei face apel la o asistență sporită, Zelenski fiind foarte activ în demersurile sale de a obține sprijin suplimentar. Într-o perioadă de nevoie acută, el subliniază importanța unui ajutor consolidat.

La reuniunea desfășurată la Ankara, șeful de stat ucrainean a adresat o solicitare către partenerii săi, și anume accelerarea procesului de creare a unui sistem european de protecție împotriva rachetelor și acordarea de noi sisteme de apărare aeriană către Ucraina.

Discuțiile viitoare cu președintele american Donald Trump au stârnit optimism la Zelenski, care consideră că experiența armatei ucrainene în teatrele de luptă ar putea constitui un atu semnificativ pentru Alianța Nord-Atlantică.

Experiența militară acumulată de armata ucraineană ar reprezenta un avantaj major pentru NATO

, a afirmat Zelenski, adăugând că se așteaptă la rezultate concrete în urma întrevederii cu Trump.

Ultima zi a reuniunii la nivel înalt se va încheia, probabil, cu aprobarea declarației finale a liderilor Alianței Nord-Atlantice, un document menit să definească obiectivele prioritare ale organizației pentru următorii ani.

Chestiunile cheie care vor fi probabil în centrul discuțiilor sunt majorarea cheltuielilor de apărare și consolidarea industriei militare occidentale, precum și menținerea sprijinului pentru Ucraina, toate acestea fiind esențiale pentru evaluarea coeziunii interne a Alianței, în special în ceea ce privește raporturile dintre Statele Unite și partenerii săi europeni.