Țară vrea eliminare interdicție arme nucleare pe fondul amenințării rusești

În Lituania, forțele politice parlamentare au ajuns la o înțelegere privind o strategie de ridicare a interdicției înscrise în Constituție de a găzdui arme nucleare și baze militare străine pe teritoriul acestei țări baltice, după cum a informat președintele, ceea ce reprezintă încă un indiciu că schimbă percepțiile asupra securității în regiune, din cauza Rusia, potrivit Reuters.

O schimbare constituțională de anvergură, care necesită o majoritate calificată de două treimi în cadrul a două scrutine în Parlament pentru a fi ratificată, vizează abolirea interdicțiilor impuse cu peste trei decenii în urmă, după ce Lituania și-a dobândit independența de Uniunea Sovietică.

Președintele lituanian Gitanas Nausėda a avut o declarație îngrijorătoare pentru ziariști, afirmând că situția geopolitică devine tot mai tensionată, după ce s-a întâlnit joi cu reprezentanții formațiunilor politice din Parlament.

Citește șiLituania vrea bază militară americană permanentă la granița cu Rusia și promite să plătească toate costurile

„Situația geopolitică se înrăutățește”

El a afirmat că documentul fundamental al țării a fost conceput într-un context geopolitic total distinct de cel actual.

„Constituția noastră a fost redactată într-o perioadă în care circumstanțele geopolitice erau complet diferite”

, a declarat el.

În urma invaziei rusești din 2022 în Ucraina, Lituania, un stat membru al NATO cu granițe comune atât cu enclava rusă Kaliningrad, cât și cu Belarus, stat aliat al Moscovei, a înregistrat o creștere de trei ori a cheltuielilor pentru apărare.

Începând cu 2027, Lituania va găzdui permanent o brigadă germană de luptă, drept urmare, țara respectivă își consolidează apărarea prin modernizarea armatei, consolidarea frontierelor și crearea infrastructurii necesare pentru această unitate militară, cu scopul de a descuraja o posibilă agresiune din partea Rusiei.

La patru luni de la momentul în care Finlanda, un aliat NATO cu o frontieră comună cu Rusia, a făcut publică dorința de a revoca o restricție juridică de lungă durată referitoare la armele nucleare, o nouă declarație a fost făcută.

Finlanda a adoptat această decizie în 2023, ulterior integrării sale în alianța militară NATO, un eveniment considerat istoric și care a avut loc ca urmare a conflictului armat din Ucraina.

Considerat un factor cheie în strategia de descurajare, armele nucleare sunt văzute de unele state ca o necesitate în fața amenințărilor actuale.

„Situația se înrăutățește”

au declarat reprezentanții unui stat care își reexaminează poziția față de interdicția privind armele nucleare, în urma amenințării rusești care a reapărut pe scena internațională.

Lituania are o interdicție constituțională privind armele nucleare considerată una dintre cele mai stricte în rândul statelor membre NATO, care a fost instituită înainte de aderarea țării la această alianță militară.
Această informație a fost oferită de către Linas Kojala, director al Centrului pentru Studii Geopolitice și de Securitate cu sediul în Vilnius, într-o declarație acordată unei surse.

Potrivit lui Kojala, un acord generalizat arată că această interdicție nu mai este relevantă în contextul actual al configurației geopolitice, unde arsenalul nuclear al partenerilor constituie un factor cheie de prevenire a conflictelor.

Consolidarea capacităților de descurajare este considerată crucială de către experți, după cum a afirmat Kojala, care a adăugat că nu ar trebui să existe impedimente care să o împiedice.

„Prin urmare, este important să nu existe obstacole în calea consolidării acestui element de descurajare”

, a completat acesta.

În contextul unor posibile schimbări, președintele Nausėda a declarat că nu sunt prevăzute, deocamdată, planuri pentru instalarea de arme nucleare pe teritoriul Lituaniei.
El a adăugat că o revizuire a interdicției constituționale privind armele nucleare ar oferi țării posibilitatea de a reacționa prompt, în cazul în care scenariile de securitate s-ar schimba.

De asemenea, a menționat că Lituania va continua să fie semnatară a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, cunoscut și sub acronimul TNP.

Juozas Olekas, președintele Parlamentului, a făcut cunoscut că adoptarea modificărilor constituționale este posibilă înainte de încheierea acestui an.