Numărul cetățenilor ruși care locuiesc legal în Uniunea Europeană a crescut cu aproximativ 105.000 de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, ajungând la 876.600 la sfârșitul anului 2025, potrivit datelor Eurostat, citate de Euronews. Germania, Spania și Estonia găzduiesc cele mai mari comunități. Teama de mobilizare, represiunea politică și lipsa perspectivelor se numără printre motivele care îi determină pe ruși să plece.
Potrivit unei analize a datelor Eurostat, numărul de cetățeni ruși care locuiesc legal în Uniunea Europeană a crescut cu aproximativ 105.000 începând cu invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, ajungând la 876.600 la sfârșitul anului 2025.
Statistica indică o creștere de 13,6% comparativ cu cei 771.800 de cetățeni ruși care dețineau permise de ședere temporare sau permanente valabile în statele membre ale UE în anul 2021. Germania găzduiește cea mai numeroasă comunitate, cu 218.000 de rezidenți, urmată de Spania, cu 116.800, și Estonia, cu 78.400.
Citește șiNATO intensifică supravegherea Mării Negre pentru răspuns la atacuri rusești
Europa de Sud a înregistrat unele dintre cele mai accentuate creșteri. Spania a eliberat permise de ședere pentru încă 44.400 de cetățeni ruși în această perioadă, iar Franța, pentru 13.700. În Cipru și Portugalia, numărul rezidenților ruși a crescut de 2,5, respectiv de 3,5 ori.
Mai multe țări membre ale Uniunii Europene au observat schimbări contradictorii. Letonia, Estonia și Republica Cehă au înregistrat cele mai semnificative reduceri ale populației de rezidenți ruși. Aceste evoluții se leagă de intensificarea reglementărilor migratorii și, în special pentru statele baltice, de temerile privind securitatea cauzate de comunitățile mari de vorbitori de limbă rusă.
Serbia, Armenia și Georgia au reușit să atragă zeci de mii de ruși.
În afara Uniunii Europene, au apărut grupuri semnificative de cetățeni ruși. În Serbia, populația de rezidenți ruși a crescut de la aproximativ 5.000 înainte de invazie la 61.900 până la sfârșitul anului 2025.
By the spring of 2026, Kazakhstan had welcomed more than 107,000 Russian migrants, whereas Armenia hosted roughly 43,500 and Georgia about 70,000 Russian nationals.
Turcia a reușit să atragă un număr considerabil de persoane imediat după invazia Ucrainei, însă ulterior a intensificat restricțiile privind șederea. În până în iunie 2026, numărul de permise de ședere valabile pentru cetățenii ruși a scăzut la 75.900, reprezentând aproximativ jumătate din cifra maximă înregistrată în 2023.
Cercetătorii care monitorizează tendințele emigrării din Rusia au constatat cel puțin patru valuri distincte de plecări, începând cu februarie 2022. Valul cel mai recent, care a luat naștere în primăvara acestui an, pare să fi fost alimentat de noi zvonuri privind o posibilă mobilizare pentru războiul pe care Moscova îl desfășoară în Ucraina.
„Toată lumea înțelege acum că nu are niciun viitor în Rusia. Nu există nicio perspectivă asupra viitorului, nicio idee despre ce se va întâmpla peste șase luni sau un an”
Anastasia Burakova, avocată și fondatoare a inițiativei „Kovcheg”, a precizat că proiectul furnizează suport legal rușilor care se află în străinătate.
„Mai mult, există riscuri legate de mobilizare și recrutare, pe care oamenii le resimt foarte personal”
ea a adăugat.
„Acum nu mai am nimic și mă simt liber”
Ivan, în vârstă de 19 ani, a plecat din Rusia în primăvara anului 2026 pentru a scăpa de recrutare. În prezent, activează în domeniul construcțiilor din Erevan și postează clipuri pe YouTube. În urmă cu un an, ocupa funcția de manager la un magazin de telefoane mobile.
„M-am gândit: asta e, asta e viața, totul merge așa cum trebuie”
a relatat într-un clip încărcat pe YouTube.
„Acum stau pe o bancă în Erevan, fără funcție și fără un loc de muncă stabil. Soția mea este lângă mine. Pe atunci eram manager și mă simțeam prins în capcană. Acum nu am nimic și mă simt liber”, a spus tânărul.
Studii realizate de experți autonomi indică faptul că majoritatea emigranților ruși formează perechi tineri, deseori fără copii, iar ambii parteneri au vârsta sub 36 de ani.
Majoritatea emigranților posedă un nivel educațional înalt și ocupă poziții în domenii expuse la represiune politică, cum ar fi jurnalismul, apărarea drepturilor omului și analiza politică, precum și în sectoare cu cerere internațională mare, precum IT, ingineria și mediul academic.
20% dintre emigranți nu dețin diplome universitare, iar 18% sunt în curs de studii sau intenționează să se înscrie la universități din străinătate.
Cercetătorii identifică trei categorii principale de emigranți: cei care s-au instalat în străinătate și doresc să rămână pe termen lung, cei care s-au relocat deja într-o altă țară și se pregătesc să plece din nou, și cei care încă se află în Rusia, dar plănuiesc să emigreze în următoarele șase luni.
În ce mod emigranții ruși au afectat economiile țărilor gazdă?
Efectul economic al migrației a fost observat, însă varia de la o țară la alta. În Armenia și Georgia, fluxul de persoane și de capital a susținut o creștere a PIB-ului de aproximativ 9% până la 9,4% în perioada de vârf, între 2022 și 2024, conform unei analize realizate de institutul de cercetare CASE Center.
În Serbia, veniturile medii lunare ale gospodăriilor rusești s-au ridicat la aproximativ 3.500 euro, în contrast cu media locală de 900 euro. În Georgia, situația este asemănătoare: gospodăriile rusești obțin în jur de 3.300 euro, față de 650 euro pentru cele locale.
Impactul asupra economiei a scăzut în continuare, pe măsură ce statele primitoare s-au acomodat cu fluxul de oameni și fonduri. Creșterea economică anuală a atins un interval de 5% până la 7%.
migranții ruși nu au ales să se supere direct pentru locurile de muncă din piețele locale; în schimb, mulți dintre ei au păstrat activitatea de la distanță pentru angajatori străini sau au pus bazele propriilor afaceri.
În domeniul tehnologiei informației, până la 41% dintre acești emigranți au continuat să primească venituri din partea clienților străini. În industria mass-media, proporția a ajuns la aproximativ 21%. Prin achitarea impozitelor și efectuarea cheltuielilor curente, aceștia au adus contribuții semnificative la economiile țărilor în care s-au stabilit.
Numărul de ruși care s-au întors în țară
Autoritățile ruse și cercetătorii independenți au înregistrat cazuri de întoarcere în Rusia, însă mărimea acestui fenomen rămâne controversată.
Inițiativa independentă de cercetare sociologică OutRush a estimat că fără a depăși 8% dintre emigranți au revenit în Rusia în termen de vara anului 2024, iar în jur de 5% aveau intenția de a se întoarce.
Institutul de Cercetări Economice Aplicate, parte a RANEPA și afiliat statului rus, a calculat că rata totală de întoarcere în contextul valului de emigrare din 2022–2023 se apropie de 10%.
Estimările provenite de la firmele de consultanță și agențiile de recrutare sunt considerabil mai mari decât cele ale altor surse. Aceste valori variază între 16% în rândul lucrătorilor din sectorul IT și între 40–45% în cazul persoanelor care au părăsit țara în perioada de vârf a emigrării.
Printre motivele invocate frecvent pentru revenirea în Rusia se numără dificultățile în găsirea unui loc de muncă, problemele legate de statutul juridic în țările gazdă și închiderea unor companii rusești care își mutaseră activitatea în străinătate.
În același timp, inițiativa oficială a Rusiei pentru atragerea cetățenilor străini a înregistrat cea mai mică cifră din istorie în anul 2025, când doar 26.700 persoane au intrat în țară prin intermediul acestei scheme.
COMENTARII / 0