Teheran: ‘Nu negociem’ – anunț clar, în contrast cu declarația Trump

Teheran a comunicat luni că, în prezent, nu se desfășoară nicio negociere cu Statele Unite și că nu există planuri pentru o întâlnire, contrar declarațiilor președintelui american Donald Trump, care a promis că tratativele ar avea loc în după-amiază după ce a anulat un atac masiv planificat, potrivit Reuters.

În weekend, Trump a reînceput un tipar care s-a format în ultimele cinci luni: a anunțat planuri de

„atacuri masive”

Citește șiMarinar britanic acuzat de a transmite secrete militare Rusiei

asupra Iranului, doar pentru a le anula în ultimul moment.

În ziua de duminică, în interiorul avionului Air Force One,

„Acum, ceea ce facem este să discutăm cu ei, sub forma unor negocieri. Acestea încep mâine (luni, n.r.) după-amiază”, a adăugat liderul american, fără a preciza locul de desfășurare sau participanții la aceste tratative.

Trump a afirmat că a renunţat la noi atacuri, „la un nivel (…) de forţă şi putere nemaiîntâlnit de la cel de-al Doilea Război Mondial”, la cererea ţărilor din regiune, cu condiţia ca un acord cu Teheranul să fie încheiat rapid, în special cu privire la Strâmtoarea Ormuz. „Liniile generale au fost convenite”, a mai spus el, fără a oferi mai multe detalii suplimentare.

Potrivit agenției de presă oficială din Arabia Saudită, Trump a avut o discuție telefonică cu prințul moștenitor Mohamed bin Salman, un partener esențial în zonă, care l-a încurajat să

acorde prioritate dialogului pentru a reduce tensiunile

.

Conform publicațiilor din Statele Unite, autoritățile din Washington planificau noi atacuri aeriene de amploare în weekendul respectiv. CBS News a subliniat, în mod particular, șansele ca aceste bombardamente să vizeze rafinării petroliere și centrale electrice, operațiuni ce ar fi fost realizate simultan de Statele Unite și de Israel, marcând prima astfel de acțiune în ultimele două luni.

Un anunț a fost emis de Teheranul.

Esmail Baghaei, portretul oficial al Ministerului Afacerilor Externe din Teheran, a respins afirmația, declarând că Statele Unite nu sunt implicate în negocieri și că nu există întâlniri programate. El a precizat că Iranul nu intenționează să primească delegații străine sau să expediere negociatori în străinătate în zilele următoare.

„Nu negociem cu Statele Unite în acest moment”, a declarat Baghaei, într-o conferință de presă.

„Negociem cu Omanul pentru a asigura trecerea prin Strâmtoarea Ormuz”, a precizat purtătorul de cuvânt.

El a precizat că toți reprezentanții de negociere din Iran se află în prezent în țară, cu excepția ministrului de Externe Abbas Araqchi, care participă la un pelerinaj religios în Irak. El a subliniat că singurele conversații active sunt cele cu Omanul referitoare la administrarea Strâmtorii Hormuz.

Un informator de rang înalt din Iran a declarat pentru Reuters că nu există planuri de a purta conversații și că Araqchi nu va fi accesibil cel puțin până la sfârșitul săptămânii.

Negocieri pentru Ormuz

Portretul oficial al Ministerului iranian de Externe a precizat că negocierile cu Omanul se axează pe obținerea unui acord referitor la o cale ce asigură traversarea sigură a Strâmtoarea Ormuz.

„Aceste negocieri sunt bilaterale între două state riverane. Altele pot juca un rol constructiv sau distructiv în acest proces, dar problema este între Iran și Oman”, a precizat Baghaei.

Diplomatul iranian a subliniat din nou că stabilirea unei rută sigură pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz constituie o

„condiție necesară”

pentru redeschiderea acesteia,

„dar nu una suficientă”

.

Baghaei a avertizat că nu vor exista schimbări semnificative în ceea ce privește strâmtoarea atât timp cât, potrivit declarațiilor lui, „ostilitatea Statelor Unite”, blocada maritimă asupra porturilor Iranului, agresiunea militară americană și răzgândirea Washingtonului continuă.

În ziua de duminică, Araghchi a spus că națiunea sa avansează împreună cu Omanul spre etapa finală a discuțiilor despre viitoarea administrare a Strâmtorii Ormuz, în care se dorește crearea unei noi căi maritime. Totuși, el a menționat că acordul nu implică deschiderea sau închiderea acestui pasaj maritim strategic, conform AFP, EFE și Agerpres.

Strâmtoarea Ormuz, prin care circula aproximativ o cincime din petrolul global înainte de conflictul dintre Iran, Statele Unite și Israel, s-a transformat într-unul dintre principalele focuri de tensiune ale războiului.

Republica Islamică a comunicat că va închide din nou strâmtoarea la data de 12 iulie, în urma atacurilor aeriene efectuate de Washingtonul asupra teritoriului iranian, ca reacție la atacurile Teheranului asupra navelor comerciale care se străduiau să traverseze ruta propusă de Oman.

În plus, Statele Unite au readmis restricția navală asupra navelor și porturilor din regiunea iraniană.

Un tip de model care apare în mod repetat

Trump a inițiat

„Operațiunea Epic Fury”

împreună cu Israel, acum mai mult de cinci luni. În numeroase declarații, Trump a amenințat cu acțiuni militare, pentru apoi să justifice retragerea lor prin menționarea contactelor diplomatice.

Iranul, însă, a respins public negocierile cu Washingtonul de când memorandumul de înțelegere din iunie, menit să pună capăt conflictului, a eșuat la începutul lunii iulie.

Trump încă nu a reușit să realizeze scopurile pe care le-și propusese la începutul conflictului: desființarea programului nuclear iranian, restrângerea capacității acestuia de a lansa atacuri asupra rivaliilor regionale și stabilirea condițiilor pentru ca populația să depășească conducătorii clericali, subliniază Reuters.

Escaladările repetate ale SUA au primit răspunsuri din ce în ce mai puternice din partea Iranului, adresate forțelor americane din regiune, aliaților arabi ai Washingtonului din Gulf și traficului maritim, iar în fiecare caz se încheia cu un recul realizat de Trump.

Strâmtoarea Ormuz continuă să fie epicentrul disputelor. Washingtonul afirmă că memorandumul din iunie a impus Iranului deschiderea acestei căi navigabile de importanță strategică, în timp ce Teheranul susține că textul îi conferă în mod explicit autoritatea asupra traficului maritim.

Această schimbare ar oferi Teheranului o putere sporită asupra strâmtorii, comparativ cu perioada pre-război, iar acest rezultat ar fi probabil interpretat ca un eșec major pentru Trump.

Până în prezent, Statele Unite nu au reușit să forțeze Iranul să abandoneze controlul asupra căii navigabile, fapt ce a determinat o creștere a prețurilor globale ale petrolului și a majorat costurile benzinelor în Statele Unite, un aspect delicat din perspectiva administrației republicană.

În ziua de luni, prețurile la petrol au scăzut, ca urmare a ultimei decizii a lui Trump de a se abține de la acțiuni militare. Contractele futures pentru țițeiul Brent au înregistrat o scădere de peste 4%, ajungând la aproximativ 84 de dolari pe baril.

În cea mai recentă situație raportată în strâmtoare, autoritatea britanică de securitate maritimă UKMTO a comunicat, pe parcursul nopții, că un comandant de navă a semnalat o explozie în apă, la vecinătatea navei. Nu s-au înregistrat victime.