Temeri vechi reînarmate: Criza migrației se reîntoarce în Europa de la Teheran

Temerile unei noi crize a refugiaților în Europa se reamplifică odată cu prelungirea războiului din Iran, determinând oficialii europeni să se pregătească pentru un nou val de migranți. Această situație a stârnit o planificare intensă și o diplomație discretă pentru a preveni destabilizarea continentului.

Conform sursei Digi24, discuțiile dintre oficialii Uniunii Europene și Turcia, o zonă geografică tampon între Iran și Europa, s-au intensificat. Acum un deceniu, Turcia era o rută principală pentru peste un milion de migranți care ajungeau în Europa pe mare. O convorbire telefonică între Hakan Fidan, ministrul turc de Externe, și Magnus Brunner, comisarul pentru migrație al Uniunii Europene, a avut loc la două zile după începerea războiului.

În cadrul apelului, Fidan a asigurat că Turcia depune eforturi pentru a evita o repetare a situației din trecut. Oficialii au convenit să colaboreze pentru a bloca orice nou val de refugiați și au întărit granița turcă cu Iranul. Dacă atacul americano-israelian se va menține într-o direcție restrânsă, consecințele ar putea fi ținute sub control, potrivit oficialilor europeni și turci.

Citește șiZelenski anunţă „rezultate importante” pe frontul din est / Care e noua țintă a atacurilor Rusiei în Ucraina

• Discuțiile s-au concentrat pe modul de prevenire a unui nou val de migrație;
• Oficialii au analizat posibilitatea unui nou val de refugiați;
• Turcia și UE au convenit să colaboreze pentru a preveni acest scenariu.

Anxietatea cu privire la o posibilă nouă criză migratorie se alătură unei liste tot mai mari de consecințe globale ale războiului din Iran. Creșterea costurilor combustibililor, avertismentele privind o recesiune și blocajele fluxurilor comerciale sunt câteva dintre aceste consecințe.

În Europa, aceste consecințe au fost agravate de temerile unei reacții populiste la un nou val de refugiați. Partidele de extremă dreaptă anti-imigrație au stimulat acest fenomen în ultimul deceniu. Conversația dintre Brunner și Fidan din 2 martie a fost o discuție preliminară și nu a condus la noi măsuri concrete pentru a se pregăti pentru o potențială creștere a migrației.

„Nu vrem să vedem un scenariu precum cel din Siria”, a declarat Friedrich Merz, cancelarul Germaniei.

El a adăugat că Germania are un interes puternic în a evita noi afluxuri de refugiați din regiune.

Ursula von der Leyen, președinta executivului Uniunii Europene, a trimis o scrisoare liderilor celor 27 de state membre ale blocului comunitar, axată pe migrație. Ea a menționat că conflictul a dus deja la strămutarea internă a milioane de oameni, în special în Iran și Liban.

• Ursula von der Leyen a cerut liderilor să folosească „fiecare instrument de diplomație a migrației pe care îl avem la dispoziție”;
• Oficialii europeni sunt marcați de reacția politică adusă valului de refugiați care au intrat în Europa;
• Turcia găzduiește una dintre cele mai mari populații de refugiați din lume.

Alternativa pentru Germania, sau AfD, de extremă dreapta, se află acum în sondaje la egalitate cu partidul lui Merz. Fluxul de noi sosiri de migranți atât în Germania, cât și în Europa în general a scăzut brusc în 2017 și a continuat să scadă de atunci.

Mustafa Ciftci, Ministrul de Interne al Turciei, a declarat reporterilor la începutul lunii martie că guvernul său a pregătit trei planuri de contingență pentru a face față potențialelor fluxuri de migrație cauzate de război.