Tensiuni SUA-Cuba: Pentagonul evaluează opțiuni militare.

În contextul reînnoirii conflictului dintre SUA și Iran, după expirarea armistițiului, ofițeri superiori de la Pentagon se concentrează în secret asupra unui potențial punct de tensiune adiacent teritoriului american: insula Cuba.
În perioada recentă, echipele de planificare strategică militară au evaluat diverse scenarii pentru o posibilă intervenție împotriva Cubei, printre care și un atac aerian la scară largă, orchestrat de către Forțele Terestre, la care ar participa un număr considerabil de efective militare americane și care ar fi realizat de către Divizia 101 Aeropurtată, unica unitate calificată pentru acest tip de operațiune, au informat mai mulți oficiali guvernamentali americani CBS News.

Sub acoperirea anonimatului, anumite persoane cu acces la informații clasificate au vorbit cu CBS News despre posibile evoluții în domeniul securității naționale. Discuțiile au avut loc în contextul unor potențiale scenarii militare, însă nu s-a confirmat că președintele Donald Trump sau Pentagonul ar fi luat vreo decizie fermă în ceea ce privește desfășurarea unei operațiuni.

În cazul unei posibile intervenții militare împotriva Cubei, Pentagonul se va confrunta cu o provocare semnificativă, având în vedere că o parte considerabilă din resursele și capacitățile sale ofensive sunt deja concentrate în alte regiuni.

Citește șiPoliția franceză nu mai are voie să folosească grenade paralizante la protestele liceenilor, după ce un adolescent și-a pierdut o mână

Marco Rubio, în calitate de secretar de stat, a accentuat faptul că SUA optează pentru o abordare diplomatică în vederea instaurării unui nou guvern, alcătuit din tehnocrați și favorabil implementării reformelor economice.
Cu toate acestea, procesul a înregistrat o stagnare, chiar dacă presiunile financiare asupra armatei cubaneze și a conglomeratului GAESA au crescut, acest vast holding controlat de armată fiind descris de Statele Unite ca un fond fiduciar în valoare de 18 miliarde de dolari.

La data de 11 iulie, într-o declarație publică, Rubio a exprimat opinia că până în momentul de față, regimul, împreună cu „elitele corupte”, a optat pentru refuzul reformelor, alegând în schimb să mențină o stare de „control absolut” și o puternică legătură cu o „ideologie marxistă considerată moralmente falimentară”.
Ideologia în cauză este considerată a fi lipsită de valoare din punct de vedere moral.

Nu se dorește reformă, ci doar menținerea puterii

Această declarație subliniază opoziția față de regimul actual și ideologia sa.

Departamentul de Stat a luat măsuri pentru a spori presiunea economică asupra instituțiilor cubaneze controlate de stat care canalizează fonduri către regim și grupurile paramilitare responsabile de represiunea împotriva populației cubaneze, inclusiv către unitățile speciale de intervenție rapidă.

Se conturează strategii inițiale pentru o posibilă intervenție în Cuba. Detalii suplimentare privind aceste planuri nu au fost făcute publice.

În urma unei reuniuni recente, Departamentul Apărării al SUA a dezvăluit detalii despre o analiză a conceptului de operațiuni, care include posibile planuri militare pentru viitoare misiuni, potrivit declarațiilor oficialilor.

• Aceste tipuri de analize sunt create în mod regulat de către Departamentul Apărării și de structurile militare pentru o varietate de situații ipotetice.
• Ele evaluează obiectivele operațiunii, efectivele necesare, cronologia evenimentelor, cerințele logistice și riscurile implicate.

Pentagonul a redistribuit recent resurse, inclusiv avioane și echipamente de informații, din diverse părți ale globului către Orientul Mijlociu, pentru a consolida eforturile împotriva Iranului.
În urma reluării operațiunilor militare împotriva Iranului în cursul săptămânii anterioare, șansele unei schimbări de strategie către Cuba par a fi reduse, potrivit unor oficiali care au avut discuții cu CBS News.

În umbră, conflictul cu Iranul a dezvăluit anumite divergențe între președintele Trump și Pete Hegseth, un veteran al armatei și fost prezentator la Fox News, după cum afirmă surse familiare cu situația.

În ciuda aprecierilor sale ocazionale pentru Hegseth, precum și a evaluării favorabile a diverselor acțiuni militare întreprinse în perioada a doua a mandatului său, președintele Trump a manifestat resentiment în legătură cu rezultatele Operațiunii „Epic Fury”, după cum se afirmă în anumite declarații.
Se consideră că administrația prezidențială a pierdut o oportunitate de a preveni escaladarea conflictului la începutul acestui an, atunci când a respins o ofertă din partea Iranului de a limita programul nuclear al Teheranului, potrivit spuselor unor oficiali guvernamentali.

În urma unor declarații pentru CBS News, doi oficiali americani au adus în atenție faptul că Hegseth a militat pentru o strategie mai fermă în ceea ce privește Iranul, în ciuda anumitor rezerve semnalate de către generalul Dan Caine, care ocupă funcția de șef al Statului Major Întrunit. Pe parcursul desfășurării acestei operațiuni militare, nemulțumirea președintelui a escaladat, având în vedere că aceasta a devenit mai prelungită și mai complicată decât se prevăzuse inițial, de la începutul războiului din februarie.

În timpul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, Trump a manifestat nemulțumire față de Hegseth și Caine atunci când au semnalat constrângerile operațiunilor militare.

În cadrul Departamentului Apărării și al echipei interinstituționale, amiralul Brad Cooper, aflat la comanda Comandamentului Central al SUA, a devenit obiectul unor critici din partea unor oficiali.
Rezultatele potențiale ale unei confruntări militare cu Iranul par să fi fost supraestimate de către comandant, după cum afirmă una dintre surse.
Astfel, unii oficiali și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu evaluările comandantului cu privire la capacitățile armatei americane în cazul unui conflict cu Iranul.

Nu se oferă declarații oficiale

în legătură cu această problemă, însă nemulțumirea unor oficiali față de abordarea lui Brad Cooper este evidentă.

Afirmația oficială a Casei Albe a fost făcută de Anna Kelly, care a declarat că președintele SUA a exprimat o mândrie deosebită față de rezultatele operațiunii conduse de Hegseth și Cooper, cunoscută sub numele de Operațiunea „Epic Fury”.

„a distrus complet rachetele balistice, instalațiile de producție, forțele navale, apărarea aeriană și multe altele ale Iranului”

Această operațiune a fost prezentată ca având un impact semnificativ asupra capacităților militare ale Iranului.

Afirmația a fost făcută în contextul în care SUA au lansat recent operațiuni militare împotriva Iranului, ceea ce demonstrează capacitatea lor de a iniția atacuri în orice locație și la orice moment, după cum a declarat ea,

„pot ataca oriunde și oricând, iar Iranul nu poate face nimic în această privință”

.

Joel Valdez, cel care îndeplinește temporar funcția de secretar de presă al Pentagonului, a făcut o declarație în care a afirmat:

„Nu comentăm operațiuni militare ipotetice”

.
În plus, el a menționat că respectiva instituție nu are de comentat nici măcar discuțiile private purtate între Hegseth și Trump.

În urma unor informații recente despre dronele de atac ale Cubei, Pentagonul a lansat un avertisment. Acesta a fost dezvăluit de surse din cadrul instituției.

Anterior, CBS News a informat despre achiziționarea de către Cuba a unor drone de atac cu o origine necunoscută.

Nu se știe de unde provin aceste drone

, însă o posibilă amenințare la adresa bazei navale americane din Golful Guantanamo a fost sugerată de Hegseth în timpul unei vizite efectuate la 10 iunie.
În urma acestei vizite, a fost menționată o posibilă vulnerabilitate a instalației navale.

Guvernul Cubei a fost avertizat cu privire la posibilele consecințe ale procurării de armament care ar putea atinge baza americană sau teritoriul american.
CBS News relatează că o astfel de confruntare nu numai că nu este dorită, dar nici nu poate fi gestionată de către guvernul Cuba.

„Ar fi neînțelept ca guvernul Cubei să încerce să procure sau să obțină acces la tipuri de armament capabile să atingă această bază sau teritoriul american. Ar provoca o confruntare pe care nu numai că nu și-o doresc, dar căreia nici nu i-ar putea face față”

O lungă perioadă de timp, Cuba și Statele Unite au fost în dezbatere pe această temă.
Problema a apărut după schimbările politice din Cuba din 1959, când Fidel Castro a respins sumele de bani oferite drept compensație pentru închirierea terenului, invocând caracterul nevalabil al înțelegerii inițiale din 1903.

Statele Unite au în vedere prezentarea unor alternative strategice lui Trump, însă se explorează și posibilitatea stabilirii unor relații mai armonioase, după cum a declarat Hegseth, care a adăugat că SUA doresc să intre în scurt timp într-o perioadă de „colaborare amiabilă cu liderii guvernului Cuba”.

un prieten al conducerii guvernului Cubei

În urma evaluărilor efectuate de oficialii americani din domeniul informațiilor, CBS News a informat că specialiștii analizează posibilele reacții ale Cubei în cazul unei intervenții militare a Statelor Unite ale Americii.
În același timp, acuzațiile aduse de administrația Trump împotriva Havanei vizează consolidarea relațiilor cu Rusia, China și Iranul.

În raportul anual din 2026 privind evaluarea amenințărilor, elaborat de comunitatea de informații din SUA, Cuba este descrisă mai degrabă ca un mediu propice pentru rivali geopolitici mai puternici decât ca o amenințare strategică autonomă.

În urma evaluării din martie, s-a constatat că Cuba nu posedă forțe militare capabile să pună în pericol în mod substanțial Statele Unite.
De asemenea, această evaluare nu prezintă Havana ca fiind un centru de instabilitate autonom.

Nu există informații care să confirme că statul cubanez ar avea capacități militare care să amenințe în mod semnificativ Statele Unite și nici nu descrie Havana drept un factor independent de instabilitate.

Nu au fost identificate capacități militare semnificative care să reprezinte o amenințare directă pentru Statele Unite.

John Ratcliffe, directorul CIA, a efectuat o deplasare neobișnuită la Havana în luna mai, unde a avut o întrevedere cu înalți oficiali cubanezi.
În cadrul acestei întâlniri, el a declarat că Statele Unite ale Americii sunt dispuse să aprofundeze colaborarea economică și de securitate cu Cuba, cu condiția ca Havana să implementeze „schimbări substanțiale”.

„face schimbări fundamentale”

Nicolás Maduro a fost ținta unei operațiuni americane din ianuarie, desfășurată cu sprijinul unui agent care a participat la aceasta, alături de John Ratcliffe.
Acesta din urmă a dorit să îl introducă pe respectivul comandant paramilitar oficialilor din Cuba ca fiind persoana responsabilă de moartea conaționalilor lor pe teritoriul Venezuelei, potrivit unor surse familiare cu detaliile deplasării, relatează CBS News.

Nu există declarații oficiale

În cadrul acestei întâlniri, au mai spus aceleași surse, Directorul CIA a însoțit unul dintre oamenii care au luat parte la respectiva misiune.

La scurt timp după vizită, Ministerul Justiției a formulat acuzații împotriva lui Raúl Castro, fost lider al Cubei în vârstă de 95 de ani, și a altor cinci persoane fizice.

Nu sunt disponibile declarații directe

Acuzațiile se referă la presupusa implicare a acestora în prăbușirea a două avioane americane în anul 1996.

Urmările acuzațiilor au stârnit presupuneri privind o posibilă arestare a lui Raúl Castro, printr-o operațiune similară celei care a dus la capturarea lui Maduro.
CBS News a aflat de la multiple surse că scenariul cel mai agreat prevede ca familia Castro să părăsească insula în mod voluntar. Aceste surse au menționat și discuțiile purtate de administrația Trump cu Raulito, strănepotul lui Castro.

Transformarea în relațiile dintre Statele Unite și Cuba nu a avut loc brusc.
Timp de 18 luni, administrația de la Casa Albă a inversat în mod gradual politicile de relaxare introduse sub președinția lui Joe Biden și Barack Obama, optând în schimb pentru o strategie de impunere a unor presiuni multiple – economice, diplomatice și juridice.

O strategie de izolare a Havana a fost implementată, reducând fluxul de venituri către sistemul de securitate cubanez, cu scopul de a impune o transformare politică.

În cadrul eforturilor sale de consolidare a presiunii asupra administrației cubaneze, Trump a implementat o serie de măsuri restrictive. Aceste demersuri au reprezentat o schimbare semnificativă în relația dintre Statele Unite și Cuba.

În urma revenirii sale la putere, în ianuarie 2025, fostul președinte Trump a luat decizia de a revoca una dintre ultimele măsuri de politică externă luate de Biden, reintroducând Cuba pe lista țărilor considerate sponsorizatori ai terorismului.

O nouă restricție a limitat Cuba în ceea ce privește accesul la fonduri financiare la nivel global, reînnoind astfel o abordare mai stringentă, similară cu strategia de presiune maximă implementată anterior de către administrația Trump în timpul primului său mandat.

Atunci când Rubio a reintrodus limitările la tranzacțiile comerciale cu GAESA, un conglomerat sub controlul armatei cubaneze, administrația Trump a adoptat o poziție mai fermă. Se consideră că armata, și nu sectorul privat, deține o mare parte din economia în valută a Cubei, potrivit afirmațiilor lui Rubio.

La câteva săptămâni după, Departamentul de Stat a decis să impună limite suplimentare pentru eliberarea de vize în cazul echipelor medicale cubaneze care lucrează în străinătate. Acestă decizie a fost luată după ce Washingtonul a lansat acuzații împotriva Havanei, potrivit cărora aceasta din urmă ar exploata cadrele medicale și personalul auxiliar prin intermediul unui sistem național de export al forței de muncă. Oficialii din Cuba consideră însă că acest sistem este unul voluntar.

În urmă cu câteva luni, Carlos Fernández de Cossío, Ministrul adjunct al Afacerilor Externe, a făcut publică o declarație în care a adus acuzații la adresa administrației Trump, susținând că aceasta urmărește doi scopuri: pe de o parte, să submineze reputația a mii de medici originari din Cuba care își desfășoară activitatea în diverse colțuri ale lumii și, pe de altă parte, să împiedice țara să mai obțină o sursă vitală de venit, după cum a relatat Associated Press în junie.

În ciuda escaladării tensiunilor, anumite forme de colaborare restrânsă au persistat, Cuba fiind de acord să accepte zboruri de deportare operate de SUA, în conformitate cu înțelegerile bilaterale privind migrația.

La jumătatea anului 2025, administrația Trump a formalizat strategia sa printr-un memorandum prezidențial actualizat privind securitatea națională.

• Documentul a consolidat interdicțiile privind călătoriile,
• a limitat și mai mult transferurile de bani și
• a îngreunat tranzacțiile financiare,

toate acestea contribuind la o aplicare mai strictă a embargoului.

La începutul acestui an, a avut loc o escaladare a campaniei, după ce Trump a calificat Cuba drept o țară care constituie o „amenințare neobișnuită și extraordinară”. Această declarație a avut drept urmare extinderea sancțiunilor Trump a impus sancțiuni suplimentare pentru guvernele și companiile străine care livrează petrol în Cuba.

Au fost implementate și alte sancțiuni, Miguel Díaz-Canel, președintele Cubei, fiind unul dintre cei mai importanți lideri afectați, alături de alți oficiali de rang înalt cubanezi care au suportat penalități.
Lista celor vizați de sancțiuni a fost una destul de lungă.

Nu se vor face declarații suplimentare în acest moment.

Nu au fost oferite detalii suplimentare privind numărul exact al celor afectați.

Nu, reformulare corectă:

Printre măsurile luate se numără și sancționarea unor oficiali cubanezi importanți, inclusiv Miguel Díaz-Canel, președintele Cubei, precum și impunerea de penalități pentru acesta și alți lideri cheie.

În același timp cu accentuarea crizei economice din Cuba, caracterizată prin deficit de combustibil, întreruperi de curent și proteste, au fost luate în considerare anumite acțiuni.
Oficialii cubanezi au atribuit situația existentă sancțiunilor impuse de SUA, pe când administrația Trump a arătat cu degetul către modul defectuos de gestionare a afacerilor interne al țării.