Astăzi, Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice sunt readuse în România, la un an și două luni după ce au fost sustrase dintr-un muzeu din Olanda. Sub protecția jandarmilor, aceste piese de artă urmează să fie încredințate Muzeului Național de Istorie.
Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice, care au fost recuperate după un furt în Țările de Jos, urmează să fie expuse publicului la Muzeul Național de Istorie a României între 22 aprilie și 3 mai. Aceste piese vor putea fi admirate în timpul programului de vizitare, care este de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00, potrivit anunțului făcut de Muzeul Național de Istorie a României.
La 1 aprilie, a avut loc recuperarea coifului originar din Coțofenești și a două dintre trei brățări cu origini dacice, care fuseseră sustrase cu un an în urmă, în luna ianuarie 2025, de la Muzeul Drents situat în orașul Assen.
Un relicvat istoric de mare valoare a fost găsit în anul 1928 într-un sat din judeţul Prahova, numit Poiana Coţofeneşti, de către un elev de la şcoala primară locală.
Acest coif geto-dac, care datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr., are o origine care îi conferă o importanţă istorică deosebită, fiind probabil utilizat de un rege geto-dac în acea perioadă.
Un calendar al evenimentelor importante a fost Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice care urmează să fie aduse în România astăzi, la paisprezece luni după ce au fost furate de la Muzeul Drents.
25 ianuarie 2025 a marcat momentul unei explozii devastatoare care a zguduit în zorii zilei partea centrală a localității Assen.
Inițial, forțele de ordine au informat că o încercare de a detona un aparat de alimentare cu numerar a avut loc la instituția muzeală Drents.
Acest incident a fost programat să se producă în timpul ultimei zile de weekend a evenimentului expozițional intitulat „Dacia – Kingdom of Gold and Silver”.
Expoziția, care a prezentat piese de artă din perioada stăpânirii dacilor – un popor care și-a stabilit locuirea pe actualul teritoriu al României începând cu anul 2000 î.Hr., a avut ca punct de atracție principal Coiful de aur de la Coțofenești, o piesă realizată din aur cu puritate ridicată.
Printre celelalte exponate valoroase s-au numărat și multiple brățări dacice confecționate din aur, alături de sute de alte comori de artă.
Un grup de persoane a reușit să pătrundă în muzeu prin forțarea unei ieșiri de urgență cu ajutorul explozibililor. Odată ajuns în interior, au distrus vitrinele care adăposteau cele mai valoroase comori cu ciocanele, printre care Coiful de aur și trei brățări.
Muzeul Drents a fost scena unui eveniment nefericit în urmă cu 14 luni, când operele de artă au fost sustrase.
În ziua în care a avut loc jaful, au fost diseminate imagini care îi prezintă pe suspecți, arătând cum trei persoane provoacă o detonare.
Ulterior, poliţia a primit un număr semnificativ de informaţii, peste o sută, ca urmare a anchetei demarate.
În orașul Heerhugowaard au fost reținuți trei indivizi suspectați.
Un al patrulea individ, prezent în înregistrările video dintr-un magazin de bricolaj din Assen, rămâne de găsit.
Douglas W. şi Bernhard Z.
sunt prezentați în televiziunea națională drept principalii suspecți, fiind difuzate și fotografiile lor.
Ernest Oberländer-Târnoveanu, director al Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, a fost înlăturat din funcţie. Decizia a fost luată după ce instituţia sa a cedat opere de artă Muzeului Drents, care, potrivit informaţiilor disponibile, nu avea implementate protocoale de securitate suficiente. În urma acestui incident, Marcel Ciolacu, prim-ministrul României la acea vreme, a cerut Ţărilor de Jos să ofere „despăgubiri fără precedent”. Ancheta Parchetului se concentrează asupra Douglas W., Bernhard Z. şi Jan B., un angajat al unui magazin de feronerie. Potrivit acuzaţiilor, există numeroase probe care îi incriminează pe cei în cauză.
O evoluție semnificativă are loc în cazul celor trei indivizi acuzați, întrucât doi dintre aceștia au acceptat să colaboreze cu procurorii, exprimându-și dorința de a-și recunoaște faptele. În contrast, cel de-al treilea suspect respinge categoric orice implicare, criticând atât materialele probatorii, cât și metodologia anchetei. O decizie finală în acest caz va fi luată pe 5 iunie.
COMENTARII / 0