Tezaurele dacice revin în țară: Coiful de la Coţofeneşti și brățările dacice expuse

Programul de vizitare al muzeului este de miercuri până duminică, de la 10:00 la 18:00.

La data de 1 aprilie, a avut loc recuperarea coifului originar din Coţofeneşti şi a două dintre cele trei brăţări dacice care fuseseră sustrase de la Muzeul Drents din Assen în luna ianuarie a anului 2025.

În urma unor descoperiri arheologice efectuate într-un sat din judeţul Prahova, un coif geto-dac din secolul al IV-lea î.Hr. a fost adus în atenţia publică. Acest coif, cunoscut sub numele de Coiful de la Coţofeneşti, a fost găsit în anul 1928 de către un elev local care frecventa şcoala primară din Poiana Coţofeneşti.

Citește șiCompaniile elene au investit peste 5,5 miliarde de euro în energia din România. Ce proiecte sunt în dezvoltare

Foarte probabil, obiectul a aparţinut unui rege geto-dac.

În urma unui proces de recuperare, Coiful de la Coţofeneşti și brățările dacice urmează să fie repatriate.

Nu există o declarație oficială

privind data exactă a repatrierierii, dar se știe că exponatele vor fi expuse într-o locație care urmează să fie anunțată ulterior.

La 25 ianuarie 2025, un puternic fenomen sonor a avut loc dimineața devreme în inima localității Assen. Inițial, forțele de ordine au informat că o încercare de a detona un aparat de alimentare cu numerar a avut loc la instituția muzeală Muzeul Drents. Acest incident a precedat cu puțin timp startul ultimei seri de vizitare a expoziției cu tema „Dacia – Kingdom of Gold and Silver”.

În România urmează să fie expusă o colecție remarcabilă de artefacte istorice, care dezvăluie măreția artistică a civilizației dacice, 2000 î.Hr. fiind punctul de referință pentru perioada lor de existență pe teritoriul actual al României. Printre piesele de rezistență ale expoziției se numără Coiful de aur de la Coţofeneşti, o creație aproape în întregime din aur. Această expoziție mai include brăţări dacice prețioase din aur și numeroase alte comori artistice, peste sute de piese fiind așteptate.

Un grup de persoane a utilizat explozibili pentru a deschide o ieşire de urgenţă la muzeu, permiţându-le să pătrundă în interior. Acolo, folosind ciocanele, au distrus vitrinele care adăposteau Coiful de aur şi trei brăţări, comori de artă de mare valoare.

În ziua exactă a furtului de artă, au fost dezvăluite imagini ale suspecților, arătând trei indivizi care provoacă o explozie. Ulterior, forțele de poliție au primit un număr de peste o sută de indicii, ajutându-i în anchetă.

În orașul neerlandez Heerhugowaard, trei persoane sunt în prezent în arest.
În continuare, căutările se axează pe un al patrulea individ, care a fost surprins într-un material video dintr-un magazin de produse pentru construcții din localitatea Assen.
Douglas W. și Bernhard Z. sunt considerați principalii suspecți și au fost prezentați în cadrul unei emisiuni televizate naționale, fiind difuzate și imagini cu înfățișarea lor.

Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti a înregistrat o schimbare importantă la conducere, Ernest Oberländer-Târnoveanu fiind înlăturat din funcţia de director. Decizia a fost luată după ce acesta a fost acuzat că a încredinţat opere de artă fără asigurarea unor măsuri de protecţie adecvate Muzeului Drents din Ţările de Jos. Situaţia a determinat Marcel Ciolacu, prim-ministrul României la acea vreme, să solicite despăgubiri fără precedent de la Ţările de Jos. Ancheta Parchetului îi vizează pe Douglas W., Bernhard Z. şi Jan B., un angajat al unui magazin de feronerie, acuzaţi pe baza unor multiple probe aduse împotriva lor.

În cazul respectiv, doi din cei trei indivizi suspectați au ajuns la o înțelegere cu reprezentanții Parchetului și acum își exprimă dorința de a-și recunoaște faptele. Pe 5 iunie va avea loc pronunțarea verdictului. În contrast, cel de-al treilea individ neagă orice implicare și ridică întrebări cu privire la validitatea probelor și a investigației.